Joi, 7 decembrie, de la ora 17:00, în Aula „George Emil Palade” a Universității de Medicină și Farmacie „Grigore T. Popa” Iași (UMF) a avut loc lansarea volumului Jurnal 1879. Cernăuți-Stupca. Volumul este publicat la Editura Corint, iar informațiile i se datorează cărturarului și muzicianului Leca Morariu, (1888-1963), fost profesor la Universitatea din Cernăuţi, care a avut acces la arhiva familiei și a fost un cunoscător al vieţii şi operei porumbesciene. 2023 a fost instituit prin lege Anul „Ciprian Porumbescu”, întrucît se împlinesc 170 ani de ani de la nașterea sa și 140 la trecerea în neființă. 

Lansarea volumului a fost marcată de prezența lui Richard Constantinescu, directorul Centrului Cultural „I. I. Mironescu” al UMF Iași și a cercetătoarelor Mihaela Ștefănescu și Ligia Fărcășel, de la Institutul de Cercetare Multidisciplinară în Artă din cadrul Universității Naționale de Arte „George Enescu” (ICMA UNAGE) din Iași.

Deschiderea evenimentului a fost realizată de dr. Richard Constantinescu, cu o mărturisire: „Abia așteptam să se întîmple acest eveniment, eu încă ascult muzica lui Porumbescu.” Odată cu acest volum, dr. Constantinescu a prezentat și cartea Tatăl Prezent, întrucît ambele prezintă intimul ființei noastre.

Într-o întîlnire online cu nepoata lui Ciprian Porumbescu, dr. Constantinescu a aflat, după cum a mărturisit public, că unele secvențe din filmul „Cînta la Supca o vioară” sînt regizate, cu amprenta vizibilă lasată de regizor. Un alt amănunt este ca filmul a fost distribuit în China, dar și în Japonia, fiind interpretat de copii. Are o biografie în limba japoneză și îi este dedicat un capitol de trei pagini în Istoria Viorii din Japonia. Tot nepoata sa a mărturisit că Porumbescu avea „capul doldora de melodii” și multe dintre ele nu a apucat să le prezinte comunității, din cauza bolilor. Forma finală a acestui jurnal este una necenzurată, întrucît „Leca Morariu era mai pudic și a decis că trebuie să decupeze. Lucrul acesta nu mi se pare firesc. Dacă nu au cenzurat membrii familiei sau altcineva, nici editorul nu ar trebui să facă tot felul de intervenții cu foarfeca” , a adăugat dr. Richard Constantinescu.

Pe coperta volumului este reprodusă o fotografie ce are chipul lui Porumbescu, imagine ce a fost la pieptul cuiva în Primul Război Mondial, de unde și alura „veche” a coperții. Richard Constantinescu a subliniat că scrierea unui asemenea jurnal necesită mult efort. El a extras și a prezentat publicului cîteva pasaje cu aspecte importante din viața compozitorului. 

Cercetătoarea Mirela Ștefănescu a creat o „punte” între cartea Tatăl Prezent și legătura puternică dintre Ciprian și tatăl său, Iraclie. Aceștia se susțineau unul pe altul și își trimiteau foarte des scrisori, iar după moartea compozitorului, tatăl s-a călugărit. Ea a apreciat că jurnalul reprezintă un „bogat material memoralistic”, în care sînt lăsate impresii din vacanțele petrecute la Stupca, dar și din studenția de la Cernăuți.

„Medicina e ca o formă de artă și punerea împreună a celor două domenii ne aduce la matca firească. Toate subiectele ce țin de artă ne aduc împreună. Ce s-a întîmplat în această seară e o continuitate a ceea ce am început acum doi ani împreună cu Centrul «I. I. Mironescu” și UNAGE și e firesc să marcăm Anul «Ciprian Porumbescu» la UMF”, a declarat dr. Richard Constantinescu. 

Cercetătoarea Ligia Fărcășel a amintit de principalele preocupări interpretative ale compozitorului, ce s-au concentrat pe vioară și pian, dar și de alte cîteva aspecte profesionale din biografia sa.

În încheiere, a avut loc spectacolul de dans contemporan „Peisajul liric al lui Ciprian Porumbescu”, coordonat de Lorette Enache și interpretat de studenții Georgiana Dumitrescu, Andrada Costin, Ștefan Năstasă și Emilian Costin de la UNAGE.