În Aula „George Emil Palade” a Universității de Medicină și Farmacie „Grigore T. Popa” din Iași (UMF) a avut loc joi, 12 decembrie, lansarea cărții Frivolități și rafinamente din Iașul de altădată. Manifestarea este inclusă în programul Zilelor UMF Iași, care se desfășoară în perioada 8-13 decembrie, marcînd 145 de ani de excelență în educația medicală. Susținută de editorul cărții, dr. Richard Constantinescu, jurnalista Otilia Bălinișteanu și istoricul Cătălin Botoșineanu, evenimentul a adus în prim-plan subiectul cărții, viața și lucrurile mai puțin cunoscute despre autorul acesteia, Nicolae Leon.
Evenimentul a fost deschis de editorul cărții, Richard Constantinescu, care a vorbit despre autor, profesorul și publicistul Nicolae Leon, al cărui nume îl poartă astăzi una dintre clădirile UMF. Titlul volumului este, de fapt, titlul unuia dintre textele pe care le cuprinde – „Frivolități și rafinamente din Iașul de altădată”. Editorul Richard Constantinescu a povestit publicului prezent în aulă despre cum l-a descoperit pe Nicolae Leon și despre căutările lui pentru a scoate la lumină acest personaj extraordinar, o persoană plină de umor, foarte iubit de studenți. „La treizeci și ceva de ani a rămas văduv, cu cinci copii, și a purtat pentru restul vieții, la rever, o floare, în memoria soției sale”. Acesta a mai subliniat că în carte se regăsește o lume greu de întîlnit în arhive sau în documente oficiale. Așa cum Richard Constantinescu a mărturisit, Nicolae Leon rămîne „un om care este un reper, un om blînd”.
Jurnalista Otilia Bălinișteanu a apreciat că „Nicolae Leon este un personaj fabulos, despre care cu siguranță nu am fi știut atît de multe, dacă nu exista un scormonitor al trecutului ca Richard Constantinescu”. În opinia invitatei, Nicolae Leon „are ochi de reporter și înțelepciune de editorialist”, textele lui fiind marcate de o înțelepciune blîndă. Leon este un iubitor al Iașului, lucru care reiese din carte; el „ne dă o lecție, fără aroganță, despre cum se poate iubi un loc, un oraș”.
Despre „boierul moldovean” Nicolae Leon, istoricul și arhivistul Cătălin Botoșineanu a povestit că a fost un ieșean care nu s-a putut adapta niciodată la ideea de a se muta la București. El a atras atenția că „nu există o arhivă a Facultății de Medicină, ceea ce este o mare tragedie”, lucru care face ca acest „demers memorial” al lui Richard Constantinescu mult mai special decît este deja. Legat de textele autorului, invitatul a subliniat că spun lucruri complicate cu ajutorul unor termeni simpli și ușor de înțeles.
În final, cei prezenți în sală au putut pune întrebări, pornind de la cartea în sine sau de la autorul acesteia.
Nicolae Leon a avut ca principal domeniu de studiu parazitologia, înființînd primul laborator de parazitologie din țară și fiind primul profesor din România care a predat sistematic un curs de parazitologie. A fost interesat deopotrivă de parazitologia medicală, realizînd primele cercetări epidemiologice privind malaria în România, cercetări ce au stat la baza planurilor de eradicare a acestei boli, dar și de cunoaștere a insectelor dăunătoare agriculturii. A fost rector, în două rînduri, al universității ieșene, în perioada interbelică.
Universitatea de Medicină și Farmacie „Grigore T. Popa” din Iași celebrează, în perioada 8 – 13 decembrie, 145 de ani de învățămînt medical superior în România. Cu această ocazie, universitatea a adus un omagiu și marelui om de știință George Emil Palade, la împlinirea a 50 de ani de la acordarea Premiului Nobel pentru Fiziologie.
Niciun comentariu