Peste 30 de copii de clasa a doua au participat astăzi, de la ora 12.00, la conferința „Cum se (mai) vorbește pe la sate”, care a avut loc în Aula Academiei Române – Filiala Iași.

Totul va fi „ghine”

Evenimentul a surprins geografia graiurilor românești, cu precădere din partea Moldovei. Primele diferențe de limbă au fost sesizate de Mitropolitul Simion Ștefan și de Dimitrie Cantemir, care vorbește despre rostirea diferită a femeilor moldovence față de soții lor în „Descriptio Moldavie”. „Aceste diferențe se pot observa și astăzi, atunci cînd molovenii rostesc în loc de «bi» sau «vi» silaba «ghi». Cu siguranță v-ați auzit bunicii zicînd ghine în loc de bine”, a explicat cercetătroul științific de gradul al III-lea, dr. Teodor Olariu, moderatorul evenimentului.

Hărțile limbii

Copiilor le-au fost prezentate și cîteva dintre atlasele lingvistice ale României. Gustav Weigand este primul care a realizat între 1887 și 1910 o cercetare a dialectelor românești. Acesta a pornit din Banat călătorind pe jos, cu trenul sau căruța, prin toate zonele în care se vorbea româna, inclusiv prin părți ale Republicii Moldova, Ucrainei sau Bulgariei. Cel de-al doilea atlas apare după Marea Unire, din inițiativa lui Sextil Pușcariu, care a desfășurat anchete pe teren din 1920 pînă în 1938. Acesta a reușit să analizeze peste două milioane de răspunsuri de la oamenii de la țară. „De prin anii ’60, toți cei care ne ocupăm cu studiul limbii române încercăm să scoatem noi atlase lingvistice ale limbii române. Pentru fiecare dintre cele șapte regiuni (Banat, Dobrogea, Crișana, Oltenia, Moldova, Transilvania, Muntenia) se vor publica între cinci și șapte volume. Pentru a putea face astfel de cercetări ne folosim de chestionare care însumează peste 2.500 de întrebări despre animale, ocupații sau familie”, a adăugat reprezentantul Institutului de Filologie Română „A. Philippide”, dr. Teodor Olariu.

Barză sau cocostârc?

Prezentarea a continuat cu o parte interactivă, în care copiii trebuiau să numească același termen prin cuvinte din diferite zone ale țării. Invitații au putut observa astfel difențe lingvistice în cadrul aceleiași regiuni (ex: doar în partea sudică a Moldovei se folosește cuvîntul „făcăleț”, în timp ce în partea nordică i se zice „culișer”, iar mai spre centru „melesteu”), sau între regiuni diferite (ex: în Bucovina, Moldova și nordul Transilvaniei vom auzi „păpușoi”, în loc de „porumb” cum se zice, corect, în Oltenia și Muntenia, sau de „mălai”, cum se zice în Nordul Crișanei și în Maramureș, ori de „cucuruz”, folosit în Ardeal și Banat). „Este important să cunoaștem cum vorbesc oamenii la țară pentru că astfel putem observa cum se schimbă limba română. Din cauza educației, prin armată, în trecut, și prin mijloacele media termenii literari au luat locul regionalismelor. Se prea poate ca peste o sută sau două sute de ani peste tot să se zică «burtă» și să dispară «pîntece» sau «foale»”, a concluzionat prezentatorul.

În încheiere a rulat un filmuleț despre încondeierea ouălelor pascale și felul în care bătrînii munceau la croirea porturilor tradiționale. Evenimentul face parte din programul festivalului „Science Fest” și a fost organizat de către „ABplus Events”.

Sursa foto: bombacuneuroni.wordpress.com