La Muzeul Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași (UAIC) s-a deschis expoziția – eveniment „Regele urmărit. Mihai I al României în dosarele securității”. Vernisarea expoziției a avut loc în data de 20 martie, ora 16:00 în sala de la mansarda incintei, ce a cuprins prezentarea expoziției și o dezbatere pe marginea întîmplărilor istorice din acea perioadă. La eveniment au participat directorul muzeului, reprezentanții Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor Securității și profesori de la catedra de istorie.

Expoziția reunește o serie întreagă de mărturii din perioada mai puțin cunoscută și cuprinde documente emise de poliția politică pe toată durata urmăririi informative în exil a membrilor Familiei Regale (1948 – 1989), fotografii și articole din presă. În acea perioadă, informațiile erau dirijate cu scopul de a se obține date ce puteau compromite Familia Regală sau de a se infiltra în interiorul acesteia.

Materialele acoperă perioada exilului, cînd regele a devenit subiect al urmăririi de către poliția politică. De-a lungul timpului, Securitatea l-a numit „Străinul” iar măsurile de supraveghere a activității sale au fost organizate în acțiunea denumită „Coroana”. „Am așteptat mult această expoziție destinată nu numai pasionaților de istorie și sper că studenții o vor vizita cu plăcere și entuziasm, pentru a afla informații dintr-o perioadă care nu e atît de cunoscută sau studiată”, a precizat conf. univ. dr. Bogdan Maleon, directorul Muzeului UAIC.

Invitații au vorbit despre importanța expoziției în mediul academic și despre impactul subiectului asupra tinerilor. „Cred că expoziția are și un rol pedagogic important, mai ales pentru tînăra generație care nu numai că nu cunoaște foarte multe lucruri despre interstițiul din ’45, ’46 și ’89, dar manifestă și un interes din ce în ce mai puțin evident față de această perioadă”, a precizat prof. univ. dr. Alexandru Florin Platon din cadrul Facultății de Istorie.

Subiectul dezbaterii a avut în prim – plan presiunea asupra regelui și modul în care acesta a acționat, fiind urmărit de Securitate. „Un lucru mai puțin conștientizat este că Securitatea se simte astăzi și prin ideile pe care le-a fabricat în propriile laboratoare. Într-un fel, s-ar putea spune că Securitatea a funcționat pentru regimul comunist ca un fel de think tank, mai ales că a trecut printr-un proces de academizare, să facă universități, să își ia doctorate, să armonizeze ideile Partidului Comunist și să infuențeze subiecte care erau pregnante public. Și în privința Regelui Mihai s-au făcut mituri negative care au supraviețuit, construite de către Securitate. Ne dăm seama de acest lucru uitîndu-ne astăzi pe planurile de măsuri, pe măsurile de compromitere propuse și aplicate de Securitate pentru că regele a fost urmărit constant”, a precizat cercet. Adrian Cioflîncă, membru al Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor Securității.
Expoziția organizată de Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității în parteneriat cu Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași (UAIC) și Muzeul UAIC beneficiază de sprijinul Casei Regale a României și este deschisă publicului pînă pe 4 mai 2014.