În cadrul Festivalului Internaţional al Educaţiei, ediţia 2019, Biblioteca Centrală Universitară „Mihai Eminescu” (BCU) din Iași a organizat vineri, 24 mai, în parteneriat cu Muzeul Universităţii „Alexandru Ioan Cuza” (UAIC) şi Primăria Municipiului Iaşi, deschiderea expoziţiei cu titlul „Repere ale diplomației românești: Conferința de Pace de la Paris”. Aceasta poate fi vizitată în perioada 24 mai – 30 iunie 2019, la sediul central al BCU, în spaţiul expoziţional de la etajul I.

La manifestare au fost prezenți prof. univ. dr. Daniel Şandru, coordonatorul Programului Centenar al Primăriei Municipiului Iaşi, prof. univ. dr. Petronel Zahariuc, decanul Facultăţii de Istorie din cadrul UAIC, dr. Florin Cîntic, directorul Arhivelor Naţionale Iaşi, istoricul Ion Agrigoroaiei, conf. univ. dr. Ionuţ Nistor, directorul Muzeului UAIC și conf. univ. dr. Adrian Viţalaru, istoric, dar și un public numeros.

Coordonatorul Programului Centenar al Primăriei Municipiului Iaşi, Daniel Şandru a subliniat că cele trei Mari Uniri nu ar fi fost duse la capăt și împlinite, dacă nu ar fi existat un asalt diplomatic din partea României, în perioada 1919-1920, atunci cînd s-a desfășurat Conferința de Pace de la Paris, iar „readucerea în memoria prezentului, în actualitate” a ceea ce s-a întîmplat în urmă cu 100 de ani este deosebit de importantă.

Potrivit directorului Arhivelor Naționale Iași, Florin Cîntic, expoziția organizată este un model pentru ceea ce trebuia făcut cu banii în Anul Centenar, deoarece s-a ratat un proiect de avengură, am arătat că nu sîntem capabili, așa cum sînt țările civilizate, să gîndim strategic și să gîndim obiectivele unui asemenea program, astfel încît să fim în consonanţă cu un rezultat palpabil.
„Ar fi trebuit ca la finalul acestui efort de trei ani, patru, incluzînd aici discuția despre Tratativele de Pace duse la Paris, să avem măcar un corpus de documente, care să fie disponibile în cel puțin două limbi străine de circulație, dar care sa fie disponibile în primul rînd în limba română”, a subliniat Florin Cîntic.

Prof. univ. dr. Ion Agrigoroaiei a subliniat că „în anul 1919 a fost o problemă extrem de complicată să trasezi granițele noilor state într-un fost imperiu mai mult sau puțin compact. Din punct de vedere concret, ele au fost prefigurate de adunarea de la Chisinău, de adunarea de la Cernăuți, de adunarea de la Alba Iulia, dar aici era vorba de trasarea pe teren a frontierelor”.

Vorbind despre elita politică și intelectuală a României în perioada interbelică, conf. univ. dr. Adrian Viţalaru a precizat că reprezentanții României la Conferința de Pace, în frunte cu Ion I. C Brătianu și Alexandru Vaida Voevod, au fost cei care au negociat intrarea României în război, cei care au avut o anumită viziune asupra creării României Mari, ceea ce a reprezentat un avantaj pentru diplomația românească, pentru statul român, deoarece a existat o anumită continuitate. Acesta a mai specificat că, pentru clasa politică românească, Conferința de Pace a fost un examen de maturitate, unde s-au proiectat noi destine. De exemplu, pentru Nicolae Titulescu, Conferința de Pace a reprezentat momentul în care el face trecerea spre dimensiunea internațională, pentru unii diplomați a reprezentat vîrful carierei, iar pentru alții fundamentul carierei lor.

Cel care a continuat seria discuțiilor a fost conf. univ. dr. Ionuţ Nistor, care a declarat că expoziția cuprinde lucrări, surse istorice, fotografii puțin cunoscute și ilustrează modul în care demersurile şi negocierile României la Conferinţa de Pace de la Paris s-au reflectat în presa vremii, în lucrări memorialistice şi în volume cu caracter istoriografic.

Conferința de Pace de la Paris a început la 18 ianuarie 1919 și a avut ca scop elaborarea și semnarea tratatelor de pace între statele învingătoare și cele învinse în Primul Război Mondial. La Conferință au participat 27 de state, printre care și România, printr-o delegație condusă de Ion I. C. Brătianu.