Joi, 25 octombrie 2018, la Ateneul din Iași, a avut loc premiera filmului documentar „Medici în linia întîi”, realizat Alina Țiței, fost jurnalist ieșean. Filmul prezintă povestea medicilor implicați în tratarea răniților pe linia frontului sau în Iași, oraș transformat într-un uriaș spital în anii Marelui Razboi, a transformării principalelor clădiri ale orașului în spitale de campanie, precum și a celor două mari epidemii din acea perioadă, cea de holeră și cea de tifos.

La eveniment au participat circa 300 de persoane, majoritatea fiind tineri studenți ai Facultății de Medicină și Farmacie. Despre subiectul documentarului au vorbit prof. univ. dr. Daniel Șandru, Coordonatorul Programului Centenar al Primăriei Municipiului Iași, prof. univ. dr. Eugen Târcoveanu, chirurg, col. dr. Aurelian Moraru, directorul Spitalului Militar Iași, conf. univ. dr. Ionuț Nistor, directorul Muzeului Universității, cercetătorul Cătălin Botoșineanu, de la Arhivele Naționale Iași și conf. dr. Florea Ioncioaia, istoric.

După vizonare, a avut loc un moment de dialog cu publicul, invitații făcînd anumite completări sau răspunzînd la intrebări din partea celor aflați în sală. Documentarul „nu e întîmplător prezentat astăzi, chiar de Ziua Armatei Române, și se vrea a fi un omagiu adus breselei medicale și orașului Iași”, a apreciat prof. univ dr. Eugen Târcoveanu, consultant științific al documentarului.
Parafrazîndu-l pe Horia Roman Patapievici, prof. univ. dr. Daniel Șandru, a subliniat că „patriotismul nu e o chestiune de discurs, ci o chestiune de comportament. Acest film evidențiază efortul depus de Armata Română în primul rînd, apoi de cei care au salvat sau au încercat să salveze mii și mii de vieți. Ei au fost adevărații patrioți”. Totodată, a menționat că „trăim vremuri huliganice, în care populismul invadează lumea Occidentală și spațiul public românesc. Consider că în acest timp, prin expresia comportamentelor noastre, trebuie să dăm glas patriotismului lucid. Este ceea ce face doamna Alina Țiței, ceea ce fac și ceilalți invitați aici de faț,ă care au contribuit la realizarea acestui minunat proiect”.

Istoricul Florea Ioncioaia a precizat că „în acea perioadă dificilă pentru România, din cauza ocupării Bucurestiului de către trupele Puterilor Centrale, Iașul a devenit capitală, iar populația s-a mărit pană la circa un milion de persoane. Acest fapt a condus la o dezvoltare mai rapidă a celor două mari epidemii, dintre care, cea de tifos a fost cea mai gravă”. Acesta a mai adăugat că o importantă sursă de documentare privind evenimentele din acei ani au fost scrierile Reginei Maria, din „Jurnal de Război”, ea fiind prezentă printre trupe și cetățeni pe întreaga perioadă a implicării României în război – vizitînd medicii, trupele de pe front și bolnavii care luptau cu tifosul exantematic din spitalele orașului.

La rîndul său, profesorul Târcoveanu a amintit anumite personalități care au avut o deosebită implicare în tratarea bolnavilor – decanul Facultății de Medicină de la acea vreme, dr. Mihai Stefănescu-Galați, chirurgi cu experiență, precum Paul Anghel si Ernest Juvara, care aveau și grade militare, numeroși medici si asistente, dar si studenți, printre ei numărîndu-se și viitorul medic, profesor de anatomie și decan al Facultății de Medicină, Grigore T. Popa, dar si studentul Constantin C. Dimitriu, viitor chirurg de succes.
O atenție deosebită a fost acordată de către profesorul Târcoveanu memoriei lui Pierre Édouard Jean Clunet (n. 28 ianuarie 1878, Paris – d. 3 aprilie 1917, Iași), medic francez, membru al Misiunii Militare Franceze în România în timpul Primului Război Mondial, medic-șef al Spitalului de Boli Infecțioase din București, mort la datorie, îngrijind bolnavii de tifos exantematic din Moldova. Acesta a avut, așa cum a apreciat chirurgul, „un rol crucial în trierea bolnavilor ce ajungeau la Iași, el, împreună cu Misiunea Franceză construind o clădire specială, destinată tratării pacienților din punct de vedere igienic si al chirurgiei de urgență (aici menționăm de amputări), imperios necesare în a se face o primă selecție și de a preveni si mai mult extinderea epidemiei, oferind, totodată, șanse de vindecare. Într-o perioadă în care antibioticele lipseau cu desăvîrșire, iar substanțele dezinfectante erau abia la început de dezvoltare, măsurile luate de Ioan Cantacuzino, mare medic si cercetător roman, care avea puteri depline în luarea deciziilor ce implicau spitalele, și aceasta inițiativă a Misiunii Franceze, condusă de generalul Henri Mathias Berthelot, au avut implicații pozitive în timpul, dar și după terminarea războiului”.

Vădit cuprinsă de emoții, Alina Țiței s-a arătat plăcut surprinsă de numărul participanților. „Nu mă așteptam ca sala să fie plină. Nu credeam că un film documentar poate prezenta un asemenea interes. Despre film pot spune doar că mi-a plăcut fiecare parte din acest proiect. Este un subiect vast și e bine că e abordat mai ales în contextul actual. E cel mai bine să ne știm istoria și ce au reușit să facă unii oameni în urmă cu 100 de ani”, a declarat scenarista si regizoarea documentarului.

Proiectul acestui film documentar face parte din Programul Centenar al Municipalității, program inițiat în 2016 și care se va finaliza în 2020. Programul include 180 de manifestări, evenimente și acțiuni cu profil socio-cultural.

de Andrei OANCEA