Luni, 18 decembrie, la Palatul Braunstein din Iași, a avut loc lansarea volumului Regionalizarea: către un model de bună guvernanță a României. Cartea, coordonată de Alexandru Laurențiu Cohal, Dorin Dobrincu și George Țurcănașu, a fost recent publicată la Editura Polirom. Lansarea a fost urmată de dezbaterea „De ce nu facem regionalizarea?”.
În deschidere, publicul ieșean avut parte de o prezentare interesantă a cărții, însoțită de recenzii și perspective diferite. Raimar Wagner, director de proiect al Fundației „Friedrich Naumann” pentru România și Republica Moldova, a fost primul vorbitor, accentuînd, în discursul său, importanța susținerii politice și a sprijinului populației în favoarea înfăptuirii reformei administrative, și, implicit, a regionalizării. Mai mult decît atît, a evidențiat faptul că volumul este „o lectură obligatorie pentru fiecare politician”.
Ionel Muntele, profesor universitar la Facultatea de Geografie și Geologie din cadrul Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași (UAIC) a făcut apoi o recenzie a cărții. Profesorul a subliniat că volumul nu este „un manual de regionalizare”, ci „o colecție de 10 studii propuse de specialiști din domenii diverse”. Scopul acestor studii este să ne familiarizeze cu concepte precum regionalizarea, centralizarea, guvernanța teritorială, identitatea locală și regională, județul și comuna. Există un fir roșu care leagă toate cele 10 studii, și anume termenul de „regiune”. Profesorul a mai evidențiat faptul că într-o lume în care se „se citează mai mult decît se citește”, este important să avem volume precum acesta, pentru a aduce în atenția oamenilor subiectele relevante și necesare. De asemenea, a discutat și despre impactul regionalizării și legăturile create de fluxurile umane și migrațiile interjudețene, criterii importante de luat în considerare în divizarea eficientă a regiunilor. Autorii au abordat și teme controversate, precum autonomia regională pe criterii etnice și impactul centralismului asupra dezvoltării. Spre finalul discursului, profesorul Muntele a atenționat publicul că există o confuzie între „regionalizare”, care este un proces de durată, și „reforma administrativă”, care se referă la eficiența activității funcționarilor publici.
La propunerea lingvistului Alexandru Cohal, coordonator al volumului și moderator al evenimentului, de a împărtăși cum vede Editura Polirom această carte, directorul editorial Adrian Șerban a vorbit despre importanța volumului, ca punct de plecare într-o dezbatere serioasă și despre regionalizare.
Volumul se bazează pe comunicările susținute în anul 2021, la Școala de vară organizată de Mișcarea pentru Dezvoltarea Moldovei (MDM), la care au participat atît coordonatorii, cît și autorii volumului, iar în prima parte explorează proiectele vechi de regionalizare. Acest volum este primul volum substanțial, argumentat pe tema regionalizării, care a fost discutată de mult timp. Meritul pentru realizarea acestui volum îl au cei 10 autori din domenii diverse care îi conferă „o abordare într-adevăr interdisciplinară” (istorie, drept, sociologie, etnologie, lingvistică, economie și geografie), dar și coordonatorii Alexandru Cohal, Dorin Dobrincu și George Țurcănașu.
Cea de-a treia intervenție a aparținut lui Gabriel Mursa, profesor la Facultatea de Economie și Administrarea Afacerilor, care a remarcat că volumul este „extrem de dens” și conține „foarte multe argumente”. De asemenea, a subliniat importanța abordării multidisciplinare a cărții și a fost surprins să găsească și studii lingvistice, și abordări culturale în acest volum. La fel ca antevorbitorii săi, a observat că politica românească a avut „o obsesie pentru centralizare”, cu foarte puține excepții, exemplificînd cu un eseu scris de primarul Galațiului din anii 1860, în care se evidențiază problema de compatibilitate între centralizare și democrație. El a mai spus că speră că politicienii vor acorda în viitor mai multă atenție acestui subiect și că România, „o țară nu foarte bine orînduită”, cum a numit-o, la un moment dat, Ionel Muntele, va beneficia de pe urma descentralizării.
Universitarul George Țurcănașu a vorbit despre modelul de regionalizare pe care l-a propus în volum, care ia în considerare politica, istoria, geografia și limitele economice ale regiunii Moldovei, fiind un pas important în dezvoltarea de politici și perspective regionale în contextul actual. El a subliniat necesitatea unei reforme administrative care să abordeze și zona intermediară dintre comună și județ. Autorul a mai vorbit despre posibilitatea ca plasa și districtul să preia atribuții locale. A dus în discuție exemple concrete care evidențiază nevoia unei abordări mai eficiente la nivel regional, exemplificînd cu incapacitatea funcțională a unor județe, precum Suceava și Botoșani, în gestionarea numărului de oameni infectați cu Covid 19. O direcție regională sanitară sau o prefectură regională ar fi putut rezolva, atunci, mai eficient problemele create de pandemie. Un alt exemplu adus în discuție pentru a-i susține raționamentul a fost gestionarea defectuoasă a exodului ucrainenilor și implicarea tîrzie a statului român în această problemă.
„Regionalizarea are o utilitate de lungă durată”
Ultima parte a evenimentului a constat într-o sesiune de întrebări, care au fost adresate de Ionel Apostol, fondatorul Asociației „Împreună pentru A8”, Adrian Covăsnianu, membru fondator al MDM, lectorul Ionel Boamfă, de la Facultatea de Geografie și Geologie a UAIC, arhitectul Andrei Ciuhodaru.
A urmat o dezbatere amplă despre dezvoltarea spațiului urban și disparitățile în plan intraregional, modelul centralist, diferențierea între reședința de județ și reședința de plasă, despre posibilitatea de a crea regiuni administrative comune între România și Republica Moldova, taxele și impozitele pe care o regiune ar putea să le impună, atribuțiile și funcțiile pe care le-ar putea avea județele și comunele în contextul regionalizării ș.a. La dezbatere au răspuns în detaliu George Țurcănașu și Gabriel Mursa.
Discursurile autorilor prezenți, printre care și cel al etnologului Ioana Repciuc, s-au concentrat pe identitatea culturală națională. Ea a subliniat diferența între costumul local, regional și conceptul de costum național, arătând că acesta din urmă nu există în realitate. De asemenea, a discutat despre imaginea idealizată a țăranului român și despre obsesia pentru înființarea de muzee de etnografie. Apoi, autorii Mihai Chiper și Marius Bălan au adus și ei în discuție impresiile lor cu privire la problema regionalizării.
La sfîrșitul întîlnirii, istoricul Dorin Dobrincu, în calitate de coordonator al volumului, a tras cîteva concluzii. El a expus unele idei importante, precum stigmatizarea Moldovei și inechitatea teritorială a României. În final, a concluzionat că „nu există practică bună fără teorie bună. Regionalizarea nu poate fi făcută decît de politicieni, de cei din partide și de instituțiile publice. Regionalizarea nu are doar o utilitate practică, ea are o utilitate de lungă durată. Ne gîndim la efectele unei mai bune administrații care ne interesează pe toți, chiar dacă trăim într-o societate care disprețuiește suveranul și politica. Politica ar trebui să ne intereseze pe toți. Faptul că nu avem autostradă e o consecință a actului politic. Faptul că avem o educație pe care o detestăm e o consecință a unui alt act politic. Faptul că cresc curentele extremiste este o consecință a unor decizii politice. Regionalizarea este foarte importantă pentru comunitățile locale sau, mai largi, regionale”.
Dorin Dobrincu este istoric și cercetător la Institutul de Istorie „A. D. Xenopol” din Iași, Academia Română – Filiala Iași. Principalele sale domenii de interes includ istoria regională, politică, socială și religioasă a României contemporane. De asemenea, este membru fondator și președinte al MDM.
Alexandru L. Cohal este lingvist și cercetător la Institutul de Filologie Română „A. Philippide”, Academia Română – Filiala Iași. Domeniile sale domenii de interes includ socioantropologia și sociolingvistica migrației. De asemenea, este vicepreședinte al MDM.
George Țurcănașu este lector universitar la Departamentul de Geografie al UAIC și a fost cercetător la ENS-LSH Lyon. Are expertiză în geografia teritoriilor, cartografie și modele cantitative utilizate în geografie. Este, de asemenea, membru fondator al MDM.
Niciun comentariu