(GENERAL, 12.00) "CUZA" – COLOCVIU – COMEMORARE / Universitatea “Cuza” a comemorat 75 de ani de la moartea lui Garabet Ibraileanu.
(CUZANET, Iasi, 9 martie) – Ieri, 8 martie a.c., in Sala Senat a Universitatii “Alexandru Ioan Cuza” (UAIC) din Iasi, a avut loc o conferinta organizata cu ocazia impinirii a 75 de ani de la trecerea in nefiinta a lui Garabet Ibraileanu, scriitor, eseist, critic si profesor la Catedra de Literatura Romana din cadrul Facultatii de Litere a UAIC. Astfel, prof. univ.dr. Lacramioara Petrescu, prodecanul Facultatii de Litere, impreuna cu prof. univ. dr. Nicolae Cretu si prof. univ. dr. Constantin Pricop au reunit profesori, poeti si studenti deopotriva, pentru a trece in revista activitatea scriitorului Garabet Ibraileanu.
In deschidere, prof. univ. dr. Constantin Pricop, seful Catedrei de Literatura Romana, a mentionat ca evenimentul dedicat lui Garabet Ibraileanu deschide o serie de conferinte ce se vor organiza lunar. Sub pretextul implinirii a 75 de ani de la trecerea in nefiinta a scriitorului si criticului literar, prof. univ. dr. Constantin Pricop a afirmat ca “folosim aceasta data pentru a discuta situatia lui Ibraileanu in contextul literaturii contemporane”. Prezentarile despre scriitorul Garabet Ibraileanu au fost deschise de catre prof. univ. dr. Lacramioara Petrescu, prodecanul Facultatii de Litere din cadrul UAIC. “Critica si creatia critica pentru Garabet Ibraileanu se leaga de dominatia romantica”, a afirmat aceasta, subliniind ca Garabet Ibraileanu a tinut mereu cont, din postura de observator, de raportul arta-realitate. “Preocuparea sa, el fiind un adept al realismului, a fost sa vada romanul din prespectiva realului”, a mai spus prof. univ. dr. Lacramioara Petrescu.
A doua prezentare a apartinut prof. univ. dr. Constantin Pricop, care a amintit despre actualitatea scriitorului comemorat, in ciuda conului de umbra in care a fost plasat. Desi “numele lui e prezent, in Moldova mai cu seama”, Garabet Ibraileanu nu mai are aceeasi notorietate, iar opera lui este mai putin frecventata, iar “citirea lucrarilor sale este sporadica astazi”. In acest sens, se pune problema redirectionarii literaturii, avand in vedere si polemicile lui legate de creatia lui Eugen Lovinescu. Desi Ibraileanu “se numara printre cei care au convingeri teoretice ferme de critic literar”, scrisul sau critic sustinand o conceptie pe o perspectiva sociala, s-a aflat in contradictie cu realitatea estetica a lui Lovinescu. Asa a ajuns ca literatura sa sa fie clasata intr-o pozitie mai putin frecventata, desi Ibraileanu a fost un continuator al scolii lovinesciene.
Fiind nevoie de “o constiinta a continuitatii”, prof. univ. dr. Nicolae Cretu a vorbit despre perceptibilitatea scriitorului in raport cu operele literaturii romane. Critic al “excesivei cizelari a stilului”, profesorul a amintit ca Ibraileanu “era adeptul care a tinut sa pastreze o tenta colocviala, cu un scris nu de o perfectiune glaciara”, ce are ca dominanta naturaletea. Prof. univ. dr. Nicolae Cretu a sustinut talia europeana a lui Ibraileanu, deoarece criticul literar “nu avea tendinta sa stoarca analitic si hermeneutic un autor”.
Discursul de incheiere a colocviului a apartinut prof. univ. dr. Gheorghe Macarie, care a explicat polemica dintre Lovinescu si Ibraileanu, afirmand ca cei doi critici literari reprezinta “doua aspecte complementare ale unei culturi. Poate erau rivali de catedra, dar nu in ceea ce priveste creatia lor”. / Iustina Ambrono