(GENERAL, 8.00) UAIC – CONFERINTA – AMERICA LATINA / Consulul Chile a vorbit studentilor despre neproliferarea nucleara in America Latina.
Prof. univ. dr. Vasile Isan, rectorul UAIC, a trecut in revista cele mai importante elemente din cariera diplomatica a celor doi oaspeti ai universitatii: Maria Eliana Cuevas Bernales, ambasadorul Republicii Chile in Romania si Gustavo Gonzalez, consulul Chile. Rectorul a prezentat apoi cateva cunostinte personale despre tara de origine a celor doi invitati, pe care a avut ocazia sa o viziteze. „Chile este Elvetia Americii Latine”, a remarcat Vasile Isan, enumerand principalele competente inregistrate de aceasta: „intreprinderi economice extraordinare, o tara cu un sistem de pensii private functional, competitiv si foarte solid, probabil cel mai solid sistem de pensii private din lume, o economie care functioneaza foarte bine, o elita intelectuala recunoscuta peste tot”. Maria Eliana Cuevas Bernales a precizat ca a avut o reuniune cu rectorul UAIC si cu Jorge Ernesto Gonzalez, directorul Centrului Cultural al Americii Latine si Caraibelor din Iasi, „in vederea cresterii de schimburi studentesti intre Chile si Romania”. Ambasadorul i-a invitat pe cei prezenti la inaugurarea Festivalului de Film Chilian ulterior conferintei si a dat cuvantul consulului Chile pentru a vorbi despre o tema ce crede ca „prezinta un interes sporit”.
Gustavo Gonzalez s-a referit, pentru inceput, la „situatia actuala in acest domeniu al neproliferarii nucleare si al dezarmarii”, cu precizarea ca „aceasta prezentare nu reprezinta pozitia oficiala a Guvernului, ci prezinta o dovada a interesului propriu in aceasta directie si a propriilor mele convingeri”.
Pornind de la efectele imediate ale unei explozii nucleare, consulul a atras atentia asupra faptului ca „lumea in actuala situatie cu privire la problema nucleara se afla intr-un pericol foarte mare”. „Daca, de exemplu, intr-un oras ca Bucuresti sau ca Santiago, ar cadea o bomba nucleara, in mod automat s-ar elimina intr-o nanosecunda, adica mai putin decat o secunda, o suta de de mii de persoane”, a preconizat Gonzalez.
Diplomatul a apreciat ca exista „cel putin trei amenintari care nu sunt nici minore, nici indepartate, nici foarte actuale si imediate si asupra carora nu putem sa avem nici un fel de toleranta”. Printre amenintarile enumerate de Gustavo Gonzalez, se numara „existenta a 23 de mii de capete nucleare dintre care sapte mii sunt capacitate operationala, iar doua mii dintre acestea sunt in stare de maxima alerta, faptul ca aceste arme pot fi utilizate intr-un mod neintentionat sau din greseala in urma unui calcul prost facut si terorismul nuclear si posibilitatile fie de a fabrica fie de a achizitiona bombe nucleare”. In acest sens, Gonzalez a exemplificat mai multe cazuri, printre care si cel al Iranului „care a refuzat sa-si deschida portile pentru Agentia Internationala a Industriei Atomice pentru a se verifica si a se demonstra ca planul nuclear al acestui stat este unul pacifist”.
In lupta cu „fantoma holocaustului nuclear”
In continuare, consulul a vorbit despre situatia din anii ’60. „Cursa nucleara care s-a desfasurat intre SUA si Rusia in timpul Razboiului Rece a fost una dintre consecintele infruntarii ideologice dintre cele doua puteri”, a apreciat Gonzalez. In contextul in care aceasta situatie a starnit dorinta unor state, precum Franta, Marea Britanie sau China, sa devina si ele puteri nucleare, „guvernele din America Latina au decis sa infrunte amenuntarea proliferarii nucleare”. Desi aceasta preocupare a fost anterioara crizei rachetelor din Cuba din anul 1962, Gonzalez considera ca tocmai acest eveniment „a dus la adoptarea de masuri concrete in spatiul latino-american”. „In consecinta, la inceputul anului 1963, presedintii din cinci state latino-americane, Mexic, Ecuador, Brazilia, Bolivia si Chile, au emis o declaratie, facand un apel la omologii lor din celelalte state ale continentului cu obiectivul de a indeparta din aceasta regiune fantoma holocaustului nuclear”, a explicat diplomatul.
In acest sens, Gustavo Gonzalez a vorbit despre importanta contributie pe care a avut-o Tratatul de la Tlatelolco in problema neproliferarii si dezarmarii. „Tratatul reprezinta primul instrument din istoria neproliferarii care creeaza o zona libera de arme nucleare. Este primul acord international care interzice fabricarea, producerea, desfasurarea, stationarea, utilizarea sau amenintarea cu folosirea de arme nucleare”, a aratat consulul.
In final, Gonzalez a impartasit publicului ipoteza unei cercetari doctorale in privinta Tratatului de la Tlatelelco, in care acesta si-a propus sa identifice „conditiile care au facut posibila crearea acelui tratat si misiunea comuna pe care au avut-o reprezentantii latino-americani”. „Ipoteza pe care o propun este existenta unei viziuni specifice latino-americane in fata dezarmarii nucleare, care a permis sa existe acele conditii necesare pentru ca negocierile tratatului sa atinga un consens. Imi doresc sa ofer o analiza de tip latino-american de centru, descentralizarea temei dezarmarii si a neproliferarii internationale”. „Daca privim dintr-un alt punct de vedere, am putea scrie o alta istorie”, a conchis Gustavo Gonzalez.
Evenimentul a fost organizat de Centrul Cultural al Americii Latine si Caraibelor din Iasi. / CUZANET
Niciun comentariu