Pe 27 noiembrie, la Muzeul Universităţii „Alexandru Ioan Cuza” (UAIC) din Iași s-a desfășurat conferința intitulată „O cetate fără cetățeni? România Mare de la Alba Iulia la Grivița”, susținută de dr. Florian Kührer, de la Ludwig-Maximilians Universität din München, specialist în istoria Europei de Sud-Est în epoca modernă şi contemporană.

Organizată în preajma Zilei Naționale a României, de Societatea de Studii Istorice din România (SSIR), în parteneriat cu Centrul Cultural German din Iaşi, manifestarea a reunit un public numeros. La eveniment au fost prezenți prof. univ. dr. Andrei Corbea-Hoișie, directorul Editurii Univeristății UAIC, prof. univ. dr. Alexander Rubel, directorul Centrului Cultural German din Iași, prof. univ. dr. Lucian Leuștean, de la Facultatea de Istorie a UAIC și conf. univ. dr. Florea Ioncioaia, președintele SSIR.

După conferință a urmat o dezbatere publică, centrată pe formarea României Mari, în 1918, şi pe fondul proceselor care au stat la baza integrării Basarabiei, Bucovinei, Transilvaniei şi Banatului în noul stat român, moderată de istoricul Ovidiu Buruiană, cadru didactic al Facultății de Istorie a UAIC și membru SSIR.

În atmosfera unei săli dinamice și a unui public curios, dr. Florian Kührer-Wielach și-a început discursul menționînd încă de la început problemele cu care se confrunta statul român înainte de 1918. Acesta a precizat că, în contextul epocii, cea mai mare speranță pentru populația ruinată de război părea a fi o coaliție alcătuită din partidele regionale din noile teritorii și din grupările mai mici de opoziție din vechiul Regat.

„Patru zone de influență amprentate de diferite contexte imperiale trebuiau reunite în 1918, într-un proces de modernizare. În această perioadă nu este vorba doar de o fază decisivă pentru realizarea României Mari, ci aceasta a constituit mai degrabă bazele pentru niște evoluții care au consecințe asupra societății române pînă în ziua de azi”, a explicat istoricul german.

Dezbaterea s-a centrat apoi pe două teme principale de discuție: o primă problemă dezbătută a fost situația minorităților, dar și a românilor rămași loiali dinastiei imperiale a Regatului Român de după Primul Război Mondial, iar a doua problemă a fost cea legată de importanța regionalismului, ca strategie de opoziție politică, aceasta ducînd, în cele din urmă, la victoria Partidului Național Țărănesc.
A fost dezbătută, de asemenea, și situația din anii de criză de pînă în 1933, care a condus la înstrăinarea dintre stat și cetățean, ajungîndu-se, în final, la autoritarism.

Punctul culminant al dezbaterii a fost atins în sală în momentul în care au fost aduse în discuție diferențele sociale, economice și culturale dintre românii și ungurii din Transilvania, în contextul anului 1918.

„Satele și orașele trebuiau să facă schimbări din punct de vedere lingvistic. Monumentele naționale ale ungurilor trebuiau înlocuite. Pe plăcuțele magazinelor, firmelor, limba română trebuia cel puțin adăugată ori chiar să înlocuiască complet celelalte limbi. În spatele tuturor acestor măsuri de guvernare regională pe baza argumentelor naționale se afla speranță în ascensiune socială”, a precizat dr. Florian Kührer-Wielach.

Abordarea acestui subiect sensibil a generat o multitudine de întrebări și comentarii din partea auditoriului, care a epuizat rapid cele două ore destinate dezbaterii. Cuvîntul de final i-a aparținut prof. univ. Lucian Leuștean, care a comentat cu o doză fină de criticism tematica întregii conferințe.

„Noi sîntem istorici și încercăm nu să dăm note bune sau rele statului sau minorităților sau unor partide politice, ci încercăm să vedem ce s-a întîmplat atunci și de ce s-a întîmplat; asta cred eu că este misiunea istoricului. Dacă încercăm să băgăm într-un ”pat al lui Procust” contemporan realitățile de acum 100 de ani, vom ajunge la blocaje, pentru că nu se vor potrivi acele realități cu felul cum gîndim noi astăzi”, a subliniat prof. dr. Lucian Leuștean.

Inițiator al conferinței, Societatea de Studii Istorice din România a fost înființată în 2013, de un grup de istorici ieșeni, cu scopul de a promova standardele profesionale în cercetarea istorică.

Invitatul special al conferinței organizată la Muzeul Universității UAIC, dr. Florian Kührer-Wielach, este istoric și director al Institutului pentru Cultură şi Istoria Germanilor din Europa de Sud-Est din München. Printre domeniile sale de interes se numără istoria Europei de Sud-Est în epoca modernă şi contemporană, istoria României, naţionalismul şi minorităţile entice.