Luni, 29 martie, scriitoarea Ana Blandiana a fost invitată la conferința on-line „Variațiuni pe tema tinereții” organizată de Asociația Studenților Francofoni din Iași (ASFI). Evenimentul a avut loc pe platforma Zoom și a fost transmis live pe pagina de facebook a asociației, fiind moderat de jurnalistul Ovidiu Mihăiuc, lector asociat la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași. La această ultimă întîlnire din cadrul proiectului ASFI „Défi pour la Poésie” au participat aproximativ 100 de persoane.

Conferința a fost deschisă de către jurnalistul Ovidiu Mihăiuc, care a început dialogul cu enigma alegerii și creării numelor în lumea tinerilor scriitori, cu legătura strînsă dintre timiditate, tinerețe și pseudonime. Acest început a dus la rememorarea poveștii pseudonimului Otiliei Coman. „Am povestit de multe ori că am făcut un concurs, cînd eram prin clasa a IX-a sau a X-a. Eram mai mulți care scriau prin clasă și aveam și un fel de cenaclu informal, adică fără profesori; ne citeam unii altora ce scriam. Mie îmi plăcea numele satului mamei, Blandiana, am luat Ana care era rimă la Blandiana și am cîștigat concursul. După vreun an, cînd eram în ultima clasă de liceu, am aflat noi că s-a înființat o nouă revistă la Cluj, «Tribuna» și hai să trimitem versuri, că probabil e cu tineri. Am trimis, dar în perioada aceea tata fusese din nou închis și mi-a dat prin minte că degeaba au primit versuri cu numele meu. Atunci mi-am adus aminte de pseudonimul cu care cîștigasem și semnasem – cu Ana Blandiana”, a povestit invitata.

Referindu-se la tema tinereții, Ana Blandiana a răspuns jocului de imaginație al moderatorului, prin care să dezvăluie căror lucruri le-ar fi dat mai multă atenție dacă ar fi avut 20 de ani în vremurile prezente: „Aș fi stat în Piața Victoriei, în Piața Universității, la manifestații. Mi se pare normal ca tinerii să fie interesați de ce se întîmplă cu țara lor și cum urmează să fie, pentru că țara a lor o să fie. Acum vreo doi ani, cînd eram la o manifestație, în Piața Victoriei, care a plecat într-un marș prin oraș, mi-a rămas în minte un moment de mare deprimare. Coloana de manifestanți a trecut pe lîngă Universitate, prin fața unui restaurant cu geamurile de sticlă, cu mese la care stăteau foarte mulți tineri. Nu numai că ei nu participau, dar nici măcar nu păreau să fie curioși de ce se întîmplă. Mi s-a părut ceva cu adevărat îngrozitor. Această formă de indiferență era aproape o formă de moarte. Indiferența, în general, e tot o formă de moarte, mai ales în tinerețe; indiferența este ceva monstruos. Mi se pare normal ca atunci cînd ești tînăr să te intereseze totul, să fii curios de tot ce e în jurul tău, să te simți solidar cu ce crezi că e bine, să te simți adversar a ce e rău. Dacă în tinerețe nu ai această disponibilitate de a trece prin tine sensurile lumii, atunci cînd?”.

Discuția despre tinerețe s-a extins și asupra ramurilor literaturii, asupra diferențelor dintre proză și poezie, dificultăților întîlnite de un scriitor în vremea comunismului și importanței insuflării patriotismului și naționalismului către noile generații. Spre finalul conferinței convorbirea a fost susținută de întrebările participanților de la eveniment. Printre aceste întrebări s-au numărat și cele referitoare la motivele pentru care astăzi tinerii nu mai sînt atrași de lectură, poezie și carte, dar și la poeții preferați de către scriitoare, cărțile pe care le recomandă cititorilor sau profesorul care i-a marcat experiența școlară.

În încheiere, Ana Blandiana și-a exprimat opinia asupra ceea ce  înseamnă un scriitor profesionist și a explicat cît de important este echilibrul dintre scris și citit. „Nulla dies sine linea (Nicio zi fără un rînd scris). Pentru mine asta e o lege. Nu înseamnă că reușesc să scriu chiar în fiecare zi, dar zilele în care nu scriu sunt niște zile ca și pierdute pentru mine”.

Înregistrarea conferinței poate fi accesată și urmărită oricînd de pe pagina de Facebook a proiectului „Défi pour la Poésie”. Acest proiect, inițiat de ASFI, a ajuns la a IV-a ediție și a apărut din încercarea de a produce o schimbare în mentalitatea tinerilor români în ceea ce reprezintă limitele creative și lingvistice în arta literară și scopul literaturii în lumea contemporană.