Ediția a VII-a a Zilelor Muzeului Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași a început, joi, 23 noiembrie, de la ora 09.00, în sala de expoziție a muzeului, cu o conferință cu tema „Universitatea în vreme de război”. La manifestare au participat cercetători și istorici interesați de subiectul Primului Război Mondial. La sfîrșitul acesteia a avut loc o sesiune de întrebări și răspunsuri, la care cei prezenți au avut ocazia să se adreseze liber celor care au susținut prelegeri.

Istoricii prezenți au vorbit despre cauzele și efectele Primului Război Mondial asupra românilor și despre implicarea în acele evenimente a intelectualilor epocii, în special a profesorilor Universitatății din Iași, în frunte cu omul politic Constantin Stere, rectorul de atunci.

Conferința a fost împărțită în patru secțiuni, axate pe implicarea profesorilor și a instituțiilor de elită în efortul de război, dar și pe activitatea politică a rectorului Constantin Stere și conflictele cu susținătorii blocului militar Antanta.

Prima parte a conferinței a fost moderată de conf. univ. dr. Florea Ioncioaia. Pe rînd, prof. univ. dr. Florin Muller, de la Universitatea din București, a vorbit despre implicarea și imaginea Germaniei din timpul Marelui Război, iar Ana Maria Stan, de la Muzeul Universității „Babeș Bolyai” din Cluj Napoca a prezentat numeroase memorii de război ale profesorilor și studenților clujeni.

Ziarul „Lumina” și Constantin Stere

Cea de-a doua parte a conferinței a fost moderată de conf. univ. dr. Ionuț Nistor, directorul Muzeului Universității. Flavius Solomon, cercetător ştiinţific la Institutul de Istorie „A.D. Xenopol” din Iaşi a vorbit despre „o perioadă din biografia lui Constantin Stere cunoscută, dar insuficient aprofundată”.
Constantin Stere a fost un om politic și jurist român, rector al Universității din Iași timp de trei ani, între 1913-1916, pînă la demisia și retragerea sa la București, unde „a rămas de frică de a nu fie arestat și trimis în Siberia”, după cum a subliniat Flavius Solomon.
Stere a condus ziarul „Lumina” din 1917 pînă la sfîrșitul anului 1918, publicația fiind folosită pentru a „lupta” împotriva adversarilor politici și a nedreptăților vremii. Potrivit cercetătorului, „în perioada neutralității, Constantin Stere a fost abordat de foarte multe ori de către emisari și din partea Antantei, și a Puterilor Centrale pentru publicarea de materiale de propagandă în schimbul unor sume de bani. Este și unul dintre motivele pentru care a decis să creeze «Lumina»”.

Conflictul Stere-Iorga

Conf. univ. dr. Andrei Cușco, de la Facultatea de Istorie și Filozofie a Universității Pedagogice de Stat „Ion Creangă” din Chișinău a continuat seria prelegerilor, cu o analiză asupra relațiilor dintre Constantin Stere și Nicolae Iorga, două personalități cu afinități politice total diferite (Stere era germanofil, în timp ce Nicolae Iorga era antantofil). „Modelul naționalismului pentru Stere, în legătura cu problema basarabeană, împotriva naționalismului preferat de Nicolae Iorga. Această opoziție între ei e sesizabilă cel puțin cu un deceniu înainte de război”.
Istoricul Andrei Cușco a explicat că Nicolae Iorga i-a atacat de multe ori pe Stere și pe reprezentanții basarabeni din Regat, spunînd că „manifestă un naționalism extrem de nociv pentru statul român și fără nici un rezultat efectiv”. Drept răspuns, Constantin Stere a publicat o serie de articole în ziarul „Lumina”, în care a atacat tandemul Iorga – A.C. Cuza „pentru lipsă de realism, lipsă de bună credință și ipocrizie”.

Ultima prelegere a celei de-a doua secțiuni a fost susținută de către lect. univ. dr. Adrian Vițalaru, de la Facultatea de Istorie a Universității „Alexandru Ioan Cuza”. Acesta a vorbit despre misiunea profesorilor universitari români în perioada 1917-1919. „Unii dintre ei au luptat pe front, alții au activat în spatele frontului, fiind implicați în activități de propagandă. Unii dintre ei au fost actorii propagandei, alții au fost regizori”, a subliniat lector univ. dr. Adrian Vițalaru.

Zilele Muzeului Universității continuă și mîine, 24 noiembrie, de la ora 09.00, cu o masă rotundă cu tema „Muzeul și provocările erei digitalizate”.

Prima structură a Muzeul Universității „Alexandru Ioan Cuza” a fost creată în anul 1916 și era axată pe colecția de arheologie din arealul Cucuteni, intrată în patrimoniul Universității. Muzeul de astăzi cuprinde două secțiuni Muzeul Civilizației Cucuteni, cu numeroase artefacte, și Muzeul Academic, care păstrează colecții de obiecte din patrimoniul Universității.