(GENERAL, 17.00) "CUZA" – DAN C. MIHAILESCU – CONFERINTA / Scriitorul Dan C. Mihailescu a vorbit la "Cuza" despre muzele scriitorului roman.

(CUZANET, Iasi, 18 martie) – Invitat de catre Universitatea "Alexandru Ioan Cuza" (UAIC) din Iasi pentru a sustine o conferinta in Aula Magna a UAIC, scriitorul Dan C. Mihailescu a vorbit astazi, incepand cu ora 14.00. despre rolul femeii pentru creatia literara autohtona, intr-o prelegere intitulata "Muzele scriitorului roman". Pe un ton relaxat si plin de umor, criticul literar care nu are "pretentii la nonbanalitati si nonoriginalitati" a incercat, timp de o ora, sa desluseasca natura femininului in literatura de la noi, fara a dori sa faca insa "geografie literara". De la femeia angelica, pana la cea draceasca si dura, care sta doar in prim plan si "misca intrigi", scriitorul nu a ratat nici o figura feminina marcanta a literaturii romanesti.

Dan C. Mihailescu a starnit zambete si rumoare in sala inca de la inceputul discursului, mentionand ca participarea atat de numeroasa "ma face sa cred ca nu toti suntem animale pe cale de disparitie". In acelasi spirit, scriitorul le-a atras atentia organizatorilor asupra faptului ca "sunt o natura digresiva si as dori sa imi faceti un semn discret cand depasesc o ora".

"Muzele scriitorului roman" s-au nascut dintr-o "provocare superba" – un proiect european la care au participat 20 de tari, fiecare cu imaginea sa simbolica. In acest zontext, criticul literar a ales sa "redau o Romanie prin femei, pe care sa o numesc «De la Coroana Regala, la Cercul Polar»". Astfel, au prins contur trei tipuri feminine pregnante, care reprezinta "dimensiunea exemplara a fortei morale la romani": castelanele – "un grup de femei pe care nu prea le bagam in seama, dar care sunt de o putere extraordinara" – reprezentate de figuri centrale precum Regina Maria, Marta Bibescu; tarancile, reprezentate de Anita Nandris si Elisabeta Rizea si "sangele albastru, intelectual", purtat de Alice Voinescu, apreciata de scriitor drept "o imagine clara a sufletului romanesc".

Preferintele unui "fetitos"

Sub pretextul dihotomiei angelic – demonic, Dan C. Mihailescu a realizat si o paralela intre imaginea eminesciana a femeii si cea conturata de Caragiale, "un diavol misogin, cre nu lasa nimic nefaultat". Astfel, daca in poeziile semnate de Mihai Eminescu femeia este asociata cu o "imagine eterica, de matase", care vine dintr-un "spirit marianic", al delicatetei, puritatii si sacrificiului, in textele lui Caragiale "feminitatea nu poate fi decat draceasca, adulterina, razbunatoare, care joaca foarte istet barbatul". In completare, "omul care aduce cartea" a dus si mai departe acest "meci al ingerilor", facand "un inventar al femeilor bune si rele din literatura noastra", in care s-au regasit, deopotriva, sotii de scriitori, amante – muze, mame, poete, prozatoare si personaje feminine. Descrise plastic si cu fin umor, sotiile de scriitor au primit atribute precum: "sotii ca o candela" (Tinca Arghezi, Vera Calinescu), care le-au permis barbatilor "mici rataciri, porniri narcisiste" sau sa fie "ca un fluturas serios, impartial ca tot romanul", "spionul lui Hitler" (Veturia Goga, sotia lui O. Goga).

 In cazul amantelor – muze, Dan C. Mihailescu s-a oprit cu descrierea "in anii '50, pentru ca autoarele sunt vii si in dictionare inca mai arata superb", fapt ce i-a adus din public un val de zambete discrete si de susoteli carcotase. Nici personajele din literatura nu au fost trecute cu vederea, astfel incat, unele au fost apreciate drept "feminitati dracesti" (Chira Chiralina), care "iti dau foc" (Nona din "Tuburarea apelor")  sau "bampir si strigoi de-a binelea" (Domnisoara Christina), in timp ce altele au fost numite generic "puritati gata sa se daruiasca": Ioana Boiu, din "Suflete tari", Ana ("Despot Voda"), Matilda Petrini ("Cel mai iubit dintre pamanteni"). Totusi, "ar fi oribil pentru barbati sa aiba in jur numai ingerite", chiar daca feminitatea marianica predomina. Galeria de portretele feminine cu delicateatea si cu "draceasca lor personalitate", asupra carora scriitorul si-a "stors mintea ca o lamaie, pentru a vedea legatura dintre viata personala si literatura autorilor tomani" a fost urmata de o explicatie a scriitorului asupra "aplecarii catre universul feminin": "de mic copil, neavand tata si fara sa am voie sa arunc cu bulgari in golani, am crescut fetitos".

In final, Dan C. Mihailescu a explicat motivul pentru care a fost scris volumul "Cartile care ne-au facut oameni", lansat cu prilejul acestei conferinte alaturi de "Si asa mai departe?": "am hotarat cu Plesu si Liiceanu sa facem o carte cu 20 de tipi importanti din literatura romana, care sa vorbeasca despre cartile lor. Si ma bucur ca nimeni nu s-a dat firoscos". Pe un ton dojenitor, acesta a tinut sa precizeze si ca "eu nu iti pot recomanda carti decat daca iti stiu ADN-ul".

Sub pretextul ca "nu trebuie sa luati in serios jucareaua mea, deoarece e o experienta ludica, un preludiu spiritual", Dan C. Mihailescu si-a incheiat discursul in aceeasi nota umoristica, invitandu-i pe cei din sala "sa ne consideram satisfacuti".  / Elena Gherasim, Ancuta Stempel, Mugurel Rusu