(GENERAL, 08.00) “CUZA” – DEZBATERE – TRANSNISTRIA / „Razboiul din Transnistria (1992): resorturi, implicatii, consecinte”, dezbatere organizata de Asociatia Tinerilor Romani din Afara Granitelor.
(CUZANET, Iasi, 11 martie) – Ieri, 10 martie a.c., in sala H1 din corpul H al Universitatii „Al. I. Cuza” (UAIC) din Iasi, a avut loc o dezbatere despre situatia din Transnistria, la care au participat doctorii cercetatori de la Institutul de Istorie „A. D. Xenopol”, Paul Nistor si Flavius Solomon. Dezbaterea, intitulata „Razboiul din Transnistria (1992): resorturi, implicatii, consecinte”, a inceput la ora 12.00.
Evenimentul a fost deschis de Marian Hariuc, moderatorul dezbaterii si membru al Asociatiei Tinerilor Romani din Afara Granitelor (ATRAG). Tanarul a precizat ca aceasta dezbatere are menirea  „de a readuce in ordinea de zi evenimentele petrecute in anul 1992 in Transnistria pe ambele maluri ale Nistrului”, apoi a dat cuvantul istoricului Flavius Solomon.Acesta a tinut sa mentioneze faptul ca, pe langa organizarea acestei dezbateri tocmai in luna martie, cand „au avut loc primele ciocniri violente” in anul 1992, mai exista „o coincidenta simbolica care face parte dintr-un sir de evenimente din sfera politica internationala”, si anume,  vizita vicepresedintelui american, in aceste zile, in Republica Moldova, unde „va fi discutat conflictul inghetat din Transnistria”.
Flavius Solomon  a prezentat situatia din Transnistria dintr-o „perspectiva internationala, a relatiilor fostului centru sovietic” si a atras atentia asupra faptului ca „problema transnistriana, ca geneza, evolutie si posibile rezolvari, nu este una singulara in istoria Europei de Est, ci face parte dintr-un context mai larg”, dand drept exemple conflictele din Georgia, Estonia, Crimeea sau fosta Iugoslavie.  „Aceste conflicte marcheaza esecul oficializat al modelului sovietic prin care s-a acceptat trasarea unor granite deseori voluntare”, a subliniat istoricul.

In continuare, istoricul a evidentiat faptul ca „dupa proclamarea independentei Republicii Moldova in august 1990, indepartarea Trasnistriei de Moldova si totodata implicarea Federatiei Ruse a devenit tot mai evidenta”. In opinia acestuia, „intre cele doua maluri ale Nistrului au existat si inca mai  sunt animozitati”, iar acestea „au construit practic doua tabere etnice ireconciliabile la nivelul populatiei”.
Facand referire la  „acordul rusinos” incheiat de Republica Moldova cu Federatia Rusa in 1990, prin care acesteia din urma i se recunostea  „dreptul de pacificator”, Flavius Solomon a constatat ca s-a produs un soc puternic asupra populatiei, generand un dezinteres majoritar din partea populatiei care a evoluat treptat in cadrul problematicii transnistriene.

„Transnistria nu mai este o tema de actualitate din punctul de vedere a populatiei din Republica Moldova. Populatia Republicii Moldova, mie personal mi se pare ca a obosit foarte mult pe seama conflictelor si ar accepta relativ usor orice solutie legata de acest caz”, a conchis Flavius Solomon.
In continuare, a luat cuvantul istoricul Paul Nistor, care a vorbit celor prezenti la dezbatere despre „stadiul actual al situatiei prin prispa unui document american din februarie 2011”. Acesta a reiterat ideea sustinuta de Flavius Solomon, ca „Transnistria intra in cazul conflictelor inghetate pe care le regasim in special pe teritoriul fostei Uniunii Sovietice”, insa a subliniat faptul ca acest caz „nu a evoluat ca si celelalte”, deoarece aici se regaseste „ in primul rand un conflict etnic”. „Transnistria este un caz special, chiar si in interiorul granitelor fostului Imperiu Sovietic”, a remarcat Paul Nistor.
Acesta a descris situatia Transnistriei, in conditiile in care la anul se implinesc 20 de ani de la razboiul din 1992, drept „un conflict militar stins datorita incapacitatii Republicii Moldova de a incerca recuperarea acelui teritoriu”.

Pornind de la documentul american al senatorului Richard Luger, intitulat „Va incheia Rusia ultimul conflict inghetat al Europei de Est?”, Paul Nistor a formulat mai multe ipoteze privind interesul SUA in Transnistria. Fie „americanii s-au speriat, mai degeaba, ca Germania sau Franta ar putea avea o initiativa destul de entuziasta in zona”, fie „americanii simt nevoia de a se reimplica in securitatea europeana in general si atunci evident zona calcaiului lui Ahile ar fi in Europa de Est (…) sau poate ca in spatele acestul document ar sta chiar un interes european care poate ar dori sa solutioneze un conflict atat de vechi prin implicarea americana”.  Insa, potrivit istoricului, „problemele ridicate atat de presedintele Frantei cat si de cancelarul Germaniei sunt mai mult de fatada”, iar propunerea SUA pentru un parteneriat strategic cu Moldova este „oarecum hilara”, intrucat acestea nu ar avea nimic de castigat din relatiile economice cu Moldova.  „Pentru mine documentul acesta pare prea frumos ca sa existe, deoarece in istoria noastra rareori o mare putere a ajutat spatiul romanesc neconditionat”, a concluzionat Paul Nistor.

Expunerile celor doi istorici au fost urmate de interventiile participantilor la dezbatere, printre care tineri din Transnistria, studenti la Iasi, care au impartasit din experientele proprii si au prezentat o alta perspectiva asupra „tarii” lor.
Dezbaterea a fost organizata de Cercul de Istorie Contemporana si Studii Social-politice, in colaborare cu Asociatia Tinerilor Romani din Afara Granitelor. / Roxana Maciuca, Simona Tutu