(ORASUL, 12.00) CULTE – SAPTAMANA MARE – PASTE/ Slujbe si obiceiuri in Saptamana Patimilor
(CUZANET, Iasi, 29 martie) – Postul Mare, perioada de 40 de zile dinaintea Pastilor, reprezinta pentru romani cel mai important post de peste an.In traditia populara se pastreaza obiceiul ca macar in prima saptamana si in Saptamana Mare sa se tina post, sa se faca milostenie si sa se impace cu cei certati.Din punct de vedere crestin, ultima saptamana,  Saptamana Mare sau Saptamana Patimilor , este cea mai aspra din Post pentru ca aduce aminte de patimile, rastignirea si punerea in mormant a Mantuitorului.
In toate bisericile se slujesc, seara, Deniile, iar dimineata slujbe speciale, care comemoreaza patimile Domnului. Deniile (slav. denii = zilnic) sunt slujbe specifice Postului Mare.Ele se desfasoara in prima, a cincea si ultima saptamana a Postului, fiind cele mai frecventate slujbe.Desi obiceiurile ascetice (postul negru, de exemplu) din vechime nu mai dainuie pana astazi, romanii cinstesc in mod deosebit sfintele slujbe din Saptamana Patimilor.Fiecare zi din Saptamana Mare are semnificatia sa. Luni se pomeneste Iosif cel cu bun chip, care a fost vandut de fratii sai pe 30 de arginti, ca si Mantuitorul. E pomenit si smochinul neroditor pe care Hristos l-a blestemat si s-a uscat. Marti se pomenesc cele zece fecioare-cinci intelepte si cinci nebune pentru ca nu facusera fapte de credinta si milostenie. Miercuri se pomeneste femeia pacatoasa, care a spalat cu mir picioarele Mantuitorului.In Joia Mare se praznuieste spalarea picioarelor ucenicilor de catre Mantuitorul, Cina cea de Taina, rugaciunea din gradina Ghetsimani si vinderea Domnului de catre Iuda. In seara acestei zile crestinii merg la Denia celor 12 Evanghelii. Prin Sudul tarii, fetele fac cate 12 noduri unei ate, punandu-si la fiecare cate o dorinta si dezlegandu-le cand dorinta s-a implinit. Aceasta ata si-o pun sub perna seara, crezand ca-si vor visa ursitul.
Din Joia Mare pana in ziua de Pasti se zice ca nu se mai trag clopotele bisericilor, ci doar se toaca.In Joia Mare, Joia Patimilor sau Joia Neagra, se face ultima pomenire pentru morti din Postul Mare. Joia Mare este cunoscuta mai ales, in cultura populara actuala, ca ziua in care se inrosesc ouale pentru ca se spune ca ouale inrosite sau impistrite in aceasta zi nu se strica tot anul. Ouale se spala cu detergent, se clatesc, se lasa la uscat, apoi se fierb in vopsea. Pe langa oua rosii, romanii contemporani mai vopsesc ouale si in galben, verde, albastru. Unele gospodine pun pe ou o frunza, apoi il leaga intr-un ciorap subtire si asa il fierb, ca sa iasa "cu model". Spiritualitatea romaneasca pastreaza si cateva legende referitoare la inrosirea oualor. Cea mai cunoscuta spune ca, intalnindu-se cu jidanii, Maria Magdalena le-a spus ca Hristos a inviat!.Iar ei au raspuns ca atunci va invia Hristos, cand se vor inrosi ouale din cosul ei. Si pe data, ouale s-au facut rosii. Alta legenda spune ca, sub crucea pe care a fost rastignit Hristos, Maria Magdalena a pus un cos cu oua si ele s-au inrosit de la sangele ce cadea din ranile Domnului.”
Vinerea Mare (Vinerea Pastilor, Vinerea Seaca, Vinerea Patimilor) este zi de mare doliu a intregii crestinatati pentru ca in aceasta zi a fost rastignit si a murit Mantuitorul Iisus Hristos.In seara acestei zile se oficiaza denia Prohodului Domnului.Aceasta zi de Vineri este aliturgica, adica nu se savarseste Sfanta Liturghie. Faptul ca nu se oficiaza Sfanta Liturghie in aceasta zi arata ca este o zi de meditatie profunda si rugaciune.
Sambata Mare este ziua igroparii Domnului.Este ziua in care pregatirile pentru sarbatoarea Invierii sunt pe sfarsite. In ultima zi a Postului Mare, se pastreaza obiceiul ca batranii si copiii sa se impartaseasca.
La miezul noptii incepe Ziua Invierii Domnului, moment in care credinciosii vin la biserica pentru a lua lumina. In biserica este obiceiul ca, in aceasta noapte, sa se sfinteasca painea numita pasti, fie sub forma de anafura. In Moldova mai ales, dar si in alte zone ale tarii, femeile pregatesc pasca din grau. Pasca se framanta din faina curata de grau, la care se adauga lapte, uneori si oua. Pasca are forma rotunda pentru ca, in popor, se crede ca scutecele lui Hristos au fost rotunde. Pe margini se pune un colac impletit in trei, iar la mijloc se face o cruce din aluat, simbolizand crucea pe care a fost rastignit Hristos. Intre impletituri se pune branza sarata sau dulce, framantata cu ou si stafide. Pasca se impodobeste cu ornamente din aluat – flori, spirale, frunze, etc. (Sursa: www.crestinortodox.ro) /Cristina Lotru