Joi, 14 noiembrie, de la ora 14 :00, la Librăria „Orest Tafrali” din incinta Universității „Alexandru Ioan Cuza” Iași (UAIC) a avut loc lansarea volumului Marele Inchizitor. Dostoievski în lecturi teologico-filosofice, apărut într-o ediție îngrijită și tradusă de Leonte Ivanov la Editurile Doxologia și C.R.L.R (Comunitatea Rușilor Lipoveni din România). O primă versiune a acestei cărți a fost publicată la Editura Polirom, în anul 1997, sub titlul Marele Inchizitor. Dostoievski – lecturi teologice.

Evenimentul a fost moderat de conf. univ. dr. Marina Vraciu, de la Catedra de Slavistică a Facultății de Litere a UAIC, iar alături de prof. univ. dr. Leonte Ivanov au participat, în calitate de invitați, scriitorii Valentin Talpalaru și Mircea Platon, dar și Dragoș Mîrșanu, coordonatorul colecției „Historia Christiana” a Editurii Doxologia.

„Această parabolă pentru Dostoievski este centrală, îi rezumă înțelegerea lumii, a vieții, a omului”, a spus, în deschiderea evenimentului, conf. univ. dr. Marina Vraciu. Ea a elogiat capacitatea autorului traducerii: „Există o mare generozitate, o extraordinară capacitate de a reda limba rusă în complexitatea ei minunată, căci ea este folosită de către filozofi, gînditori, scriitori. Levitează pe tema parabolei legendă a Marelui Inchizitor, există o competență desăvîrșită în a aduce și o competență în a reda”.

Dragoș Mîrșanu a mărturisit că editura pe care o reprezintă a primit cu un real interes și entuziasm această „reeditare care nu este reeditare, ci revizitare”. Acesta s-a referit la perspectiva teologică asupra cărții. „Catolicismul înseamnă Papa, Papa înseamnă antihristul. Dar nu catolicismul este singurul incriminat, ci și existența ortodoxă, unde vei găsi tensiunea între ce înseamnă poruncile lui Hristos și modul în care Biserica, de-a lungul timpului, a făcut cutume, ritualuri, lucruri care ascund mesajul și îl trec în plan secund, dacă nu cumva chiar și trădează.” Pornind de la această premisă, a adresat publicului întrebarea: „Poate fi Iisus un pericol, un obstacol, o rușine pentru Biserică ?”

Valentin Talpalaru, și-a început discursul povestind experiența sa în ceea ce privește lecturarea, încă din perioada liceului a scrierilor lui Dostoievski. A apreciat apoi că volumul proaspăt lansat este „ca un fel de hîrtie de turnesol pentru angoasele lui personale. Cred că acest monolog seamănă perfect cu marile enigme ale matematicii, acele probleme care n-au fost rezolvate de sute de ani și nu sînt în continuare și pentru care institute plătesc sume enorme ca să se găsească soluția. Probabil așa va fi și cu acest monolog care va fi iar și iar interpretat, reinterpretat, reanalizat. Este o parabolă deschisă, este plin de semnificații.”

Despre autorul Leonte Ivanov Valentin Talpalaru a spus că este „un cercetător pur sînge, născut, iar nu făcut”, care a produs o traducere foarte valoroasă. „Textul propriu-zis al traducerilor este aproape egalat de textul adnotărilor, notelor de subsol, notelor critice. Nimic nu lasă la întîmplare Leonte Ivanov. Citindu-le, am remarcat delicatețea cu care le scrie. Nu este vorba despre acea agresivitate sufocantă prin informații, este făcută discret, elegant. Asta înseamnă rafinament și stil”. Acesta a adăugat despre volum că este „în egală măsură și un dar, și o povară”.

Mircea Platon a continuat discuția despre volum și a vorbit apoi despre diferite direcții de posibilă interpretare a „parabolei”: prima avînd o polemică anticatolică, o alta antieclezială și una antisocialistă, antimodernistă, antitotalitară, antistat.

Prof. univ. dr. Leonte Ivanov a amintit despre geneza Marelui Inchizitor, dar a prezentat și alte aspecte noi pe care Dostoievski le aduce în Frații Karamazov, precum diavolul ca personaj, care este o raritate în literatura lumii, pe care nu toți scriitori îl pot reda printr-o imagine plauzibilă. De asemenea, redarea imaginii lui Iisus Hristos, care este „o probă de foc”.

Marele Inchizitor este o poveste cuprinsă în romanul lui Feodor Dostoievski din 1880 Frații Karamazov. Este unul dintre cele mai cunoscute pasaje din literatura modernă datorită ideilor sale despre natura umană și libertate.

Feodor Mihailovici Dostoievski (1821-1881) a fost unul din cei mai importanți scriitori ruși, operele sale avînd un efect profund și de durată asupra literaturii, filozofiei, psihologiei și teologiei secolului al XX-lea. Cele mai cunoscute creații ale sale sînt cele patru mari romane, Crimă și pedeapsă, Idiotul, Frații Karamazov și Demonii, precum și nuvela Însemnări din subterană.

Leonte Ivanov este profesor universitar, istoric literar, traducător, specializat în literatura rusă. Este șeful Catedrei de Slavistică a Facultății de Litere din cadrul UAIC. Este autorul volumelor Imaginea rusului şi a Rusiei în literatura română. 1840-1948 (Editura „Cartier”, Chişinău, 2004); Studii tolstoievskiene. Retrospecţii literare (Editura „Timpul”, Iaşi, 2007); Prezenţe culturale româneşti în spaţiul rus: Antioh Cantemir şi Nicolae Milescu Spătarul.