În Aula „George Emil Palade” a Universității de Medicină și Farmacie „Grigore T. Popa” (UMF) din Iași a avut loc miercuri, 13 noiembrie, conferința „Eugenia și dezumanizarea persoanelor cu dizabilități”, susținută de istoricul Marius Turda. Evenimentul a fost moderat de dr. Richard Constantinescu, coordonatorul Centrului Cultural „I. I. Mironescu” al UMF.

Marius Turda a făcut o introducere în subiectul complex al dizabilităților. Accentul nu a fost pus neapărat pe dizabilitățile fizice ale oamenilor (din naștere sau în urma unor accidente). Majoritatea oamenilor au aceste incapacități. „Eu am crezut tot timpul că sînt așa (dislexic, n.r.) pentru că sînt inteligent sau că sînt un anumit geniu, cînd, de fapt, aveam o formă de dizabilitate pe care nu o înțelegeam. La maturitate mi-am dat seama că nu este o problemă să ai această dizabilitate”.

Tot acesta a dezvoltat anumite aspecte legate de discursul eugenic și de dezumanizarea persoanelor cu dizabilități. La începutul secolului al XX-lea, științe precum psihologia, medicina, psihiatria au creat termeni pentru persoanele cu dizabilități (subnormal, anormal, inteligență scăzută sau încet la minte), care au afectat major viața acestor oameni. Eugeniștii au indus populației că această categorie din societate reprezintă o povară și un pericol pentru sănătatea publică.

Eugenia, ca teorie, susținea îmbunătățirea sănătății populației prin controlul reproducerii; urmărea să creeze o societate perfectă sau mai bună. Iar încercarea de a ajunge la această societate viza eliminarea celor care nu sînt perfecți, a celor care nu se conformau unui anumit tipar. „Este absolut șocant cum multe exemple de tinere au fost considerate, de către societate sau familiile lor, ca fiind insuficient de mature ca să gîndească cu capul lor, iar unele dintre mame le-au sterilizat”, a menționat Marius Turda.

Istoricul a reprezentat grafic conceptul de eugenie ca fiind un arbore care unește o varietate de domenii. La rădăcină au fost trecute discipline (ca de exemplu: biologie, medicină, filozofie, religie, etică) care au influențat apariția acestei teorii. De asemenea, vectorii eugeniei cuprindeau gîndirea eugenică a populației și nivelul decidenților politic, care au adoptat legi cu privire la eugenism.

În discursul său, Marius Turda a abordat și subiectul nazismului. El a amintit și de o lege a sterilizării care a existat, chiar daca prin această metodă nu a putut fi schimbat fondul genetic. Aceasta mai este în vigoare și astăzi în trei țări din Uniunea Europeană (de exemplu, în Ungaria). „Ei știau că științific este imposibil să atingă perfecțiunea rasială proclamată de Adolf Hitler și totuși au sterilizat peste 400 de mii de oameni și au omorît aproape 300 de mii de persoane cu dizabilități”, a mai adăugat istoricul.

La rîndul lor, persoane din public au adus completări despre sigmatizarea bolilor transmisibile, bioetica creștina (calitatea vieții), distrugerea arhivei cu privire la exterminarea copiilor orfani și cu dizabilități din anumite centre de copii, în perioada comunistă. „ Aș lăsa (după această conferință, n.r.) ideea de neurodiversitate, faptul că nu există normal și anormal, ci există diversitate. Asta demonstrează neuroștiința”, a spus, la final, moderatorul Richard Constantinescu.

Marius Turda este profesor de istorie a biomedicinei la Universitatea Oxford Brookes din Marea Britanie, membru al Societății Regale Britanice a Istoricilor. Domeniile lui de cercetare sînt istoria eugenismului, rasismului și ideologiile naționaliste din Europa Centrală și din Sud-Est. A mai conferențiat la UMF în anul 2018 despre „antropologia românească în perioada interbelică” și în 2019 pe tema „Biopolitica și Eugenismul în România, 1920-1944”.