Marți, 12 noiembrie, în Sala „B.P. Hașdeu” a Bibliotecii Centrale Universitare „Mihai Eminescu” din Iași, a avut loc lansarea cărții În căutarea românului perfect, de Marius Turda. Evenimentul a fost susținut de Editura Polirom, editură la care a fost publicat volumul, iar moderator a fost Adrian Șerban.

Autorul cărții, împreună cu istoricul Florin Cîntic, directorul Arhivelor Naţionale Iaşi și Daniel Șandru, directorul Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc au explicat titlul și temele principale ale volumului, precum specificul național, degenerarea rasială și selecția socială.
Moderatorul Adrian Șerban a făcut mai întîi o scurtă introducere a cărții: „Noi vorbim despre specificul național pornind de la teorii literare, filozofice. Înrădăcinarea acestui specific național în tot felul de teorii biologice, rasiste, începînd cu secolul XX este făcută prea puțin. Marius Turda face o operă de trionerat (de selecție) fiindcă aduce sursele primare și cercetează abundent.”

Florin Cîntic a adresat o întrebare retorică: „Nu știu dacă dumneavoastră v-ați gîndit vreodată care este imaginea perfectă a românului?”. El a explicat că imaginea „bunului român” este aceea a unui țăran și una „perfectă” este cea a unui țăran maramureșean „Maramureșul este un fel de esență a românismului”.
Problema pe care o ridică autorul în această lucrare este căutarea românului perfect, care nu există. „De aici pleacă mecanismul asumării identității camuflate, adică nu vom accepta că bunicul era bețiv, că mama avea probleme, ci vom spune că românii sînt moștenitorii lui Ștefan cel Mare și ai lui Mihai Eminescu, gîndindu-ne că valorile pozitive se moștenesc ca ochii albaștrii. Ei bine, nu prea se moștenesc, după cum arată Marius Turda”, a mai spus Florin Cîntic.

Daniel Șandru a apreciat că demersul din această carte este posibil să nu placă publicului, deoarece „ne pune în față, nouă, ca societate, ca națiune, o oglindă a onestității”. De asemenea, volumul spune lucruri dureroase și lucruri cu care oamenii ar putea să nu fie de acord. „Aceste lucruri spuse de profesorul Marius Turda ne creează sau poate crea o disonanță cognitivă, ne arată cu totul altfel decît cum am fost învățați la școală sau de cum ne-ar plăcea să credem că sîntem”, a mai specificat acesta.

La rîndul lui, autorul a vorbit despre întrebările la care și-a dat seama că trebuie să răspundă prin cercetările sale: „Cum se definesc românii?”, „Ce este românul?”, „Unde este românul?”, etc. Prin aceste lucruri a încercat să vadă toate nivele de construire a României din prezent.

„Unele idei au continuat să rămînă și s-au integrat în sistemul educațional, precum măsurătorile – în clasa I, te măsurau dacă ești la înălțimea care trebuie, dacă poți să scrii. Dacă nu, te puneau într-o clasă specială. Toate aceste lucruri nu au fost inventate în anii ’70, ci în anii ’20-’30, în care trebuia găsit elevul normal și cel subnormal. Cei subnormali sau de etnie diferită intrau la altă categorie”, a mai spus Marius Turda.

Marius Turda este profesor de istorie a biomedicinei la Universitatea Oxford Brookes din Marea Britanie, membru al Societății Regale Britanice a Istoricilor. Domeniile lui de cercetare sînt istoria eugenismului, rasismului și ideologiile naționaliste din Europa Centrală și de Sud-Est. A publicat la Editura Polirom volume precum Eugenism și modernitate, Națiune, rasă și biopolitică în Europa, Istorie și rasism. Ideea de rasă de la Iluminism la Donald Trump.