Joi, 17 octombrie, a avut loc deschiderea celei de-a 39-a ediții a Zilelor Academice Ieșene. Cu această ocazie, profesorul Wilhelm Dancă, membru corespondent al Academiei Române, a susținut conferința cu titlul „Educația și competențele educației digitale”.

Evenimentul a debutat cu un moment artistic susținut de cvartetul de clarinete Pro Musica Academia al Universității Naționale de Arte „George Enescu” din Iași, format din artiştii Zaharia Hojbotă, Costel Enea, Danu Borș și Emilian Clipa.

În sală au fost prezente mai multe personalități din viața academică ieșeană, printre care prof. univ. dr. habil. Liviu Maha, rectorul Universității „Alexandru Ioan Cuza”, academicianul Dumitru Murariu, viceprepreşedinte al Academiei Române, Viorel Barbu, președintele Filialei Iași a Academiei Române, dar și Mihai Chirica, primarul municipiului Iași.

Acad. Viorel Barbu a deschis festivitatea vorbind despre importanța Filialei Iași a Academiei Române şi explicînd publicului de ce Iașul nu este „un centru de cercetare provincial” și de ce institutele de cercetare sînt moderne și performante. Apoi, academicianul Dumitru Murariu a vorbit despre importanța colaborării dintre administrația locală și lumea academică: „Ne propunem să sensibilizăm factorii de decizie, vrem să ne unim eforturile în transformarea României într-o țara competitivă, să o transformăm prin știință și educație. Fără o strategie de dezvoltare, riscăm să ne rezolvăm problemele printr-un proces reactiv, nu proactiv.”

Despre educație și digitalizare

Academicianul Wilhelm Dancă a conferențiat despre educație în era digitalizării. Acesta a vorbit despre diferențele dintre studenți și profesori din punctul de vedere al înțelegerii tehnologiei: „Studenții sînt nativi digitali, iar profesorii sînt migranți digitali. Dacă competențele digitale sînt asimilate de profesorii actuali, actul educațional ar putea fi ușurat”. Academicianul a numit educația o artă, dar și o știință care se învață greu și care se practică și mai greu. „Educația este un eveniment – o ieșire din sine care are ca scop întîlnirea cu alteritatea”.

Vorbitorul a explicat cele trei criterii temporale ale educației. Primul este trecutul, prin care educația transmite patrimoniul cultural și consolidează dimensiunea cetățeniei, în acest context, conceptele de identitate și cetățenie s-au extins, atingînd o dimensiune globală. Viitorul educației este modelat de schimbările rapide din toate domeniile, iar programele europene vizează formarea competenței de lifelong learning (învățarea pe tot parcursul vieții, n.r.), subliniind necesitatea menținerii unei continuități între tradiție și inovație. Prezentul este momentul efectiv al educației, care necesită implicarea unui educator capabil să personalizeze activitățile și să răspundă nevoilor individuale. „Scopul educației este de a ajuta persoana umană să se umanizeze” a mai spus Wilhelm Dancă.

Derapajele educației digitale

Academicianul Wilhelm Dancă a abordat și tema funcționalismului educației, subliniind că orientarea acesteia exclusiv spre obiective economice a dus la sărăcirea oamenilor și a culturii, contribuind la creșterea inegalităților sociale. În acest context, „a avea” a devenit mai important decît „a fi”.

În privința digitalizării, el a avertizat asupra riscurilor unei implementări necontrolate, care poate transforma competența activă într-o dependență pasivă. Deși alfabetizarea digitală continuă este necesară, tehnologiile moderne pot crea confuzie între realitate și ficțiune, afectînd percepția corectă asupra lumii.

Dependența de digitalizare poate izola individul de realitate și poate avea efecte negative asupra percepției acesteia. Academicianul a observat că omul digitalizat este adesea împins să evite contactul cu ceilalți, ceea ce poate duce la neimplicare și la o respingere a rolurilor sociale.

Concluziile trase de Wilhelm Dancă în finalul conferinței au fost că educația se bazează pe relația dintre profesor și student și că educația digitală poate corecta deficitul de relație. Conferențiarul a încheiat cu un proverb african -„Pentru a educa un copil e nevoie de un sat” – și a concluzionat că educația se bazează pe rolul primordial al persoanei, fie ea elev, student sau profesor.

Conferința academicianului Wilhelm Dancă face parte din proiectul „Mărturii ale Vieții Culturale din Academia Română”, proiect care urmărește să faciliteze transferul de cunoaștere de la academicieni către publicul larg, punînd accent pe tradițiile, istoria și patrimoniul cultural românesc. Activitățile includ prelegeri interactive susținute de membrii Academiei, un podcast cultural în șase episoade, prezentări video despre cărțile rare din colecțiile Bibliotecii Academiei și crearea unui curriculum alternativ pentru școli și universități.

Wilhelm Dancă este teolog și filosof, preot romano-catolic și profesor la Facultatea de Teologie Romano-Catolică a Universității din București. Licențiat al Institutului Teologic din Iași și doctor în filosofie la Universitatea Pontificală Gregoriană, a predat la institutele teologice din Iași și București. A fost rector la cele două instituții și este, din 2012, decan al Facultății de Teologie Romano-Catolică din București. Este membru al Academiei Române și al Academiei de Științe și Arte din Salzburg.