Se pare că am ajuns aici, într-un final.

La începutul anului 2022, am simţit facultatea pe bune, deoarece primul semestru l-am petrecut în pandemie, online. Mi-am cunoscut colegii, am clipit şi acum scriu acest text, ultimul text pentru CuzaNet.

Aş putea să scriu clişee – că am învăţat atît de multe în aceşti trei ani de facultate, că am legat atîtea prietenii, că m-am ataşat atît de tare de profesori -, dar una dintre lecţiile importante pe care le-am învăţat la facultatea de Jurnalism este să scap de clişee. Într-adevăr, îmi place să cred că scriu mai bine decît o făceam înainte să păşesc în arta scrierii cu domnul profesor Adrian Hazaparu sau cu doamnele profesoare Cristina Hermeziu şi Otilia Bălinişteanu.

Sînt împlinit după experienţa de la Jurnalism?
Dacă aş fi în acelaşi moment, de a alege unde să-mi depun dosarul de admitere, aş alege din nou jurnalismul. Nebunesc, avînd în vedere că visul meu este să cînt pe scenă, să compun şi să-mi rămînă amprenta în lumea muzicală.
Hey, dar şi jurnalismul este muzică pentru urechile mele. Mereu am fost o fire artistică, iar arta jurnalismului nu m-a lăsat să păşesc singur printre toate rîndurile citite, scrise şi rescrise.

Totuşi, jurnalismul nu este doar despre scris. Această facultate mi-a arătat cum să privesc şi să observ lumea prin propriul iris sau prin cel al aparatului de fotografiat. O voce bună nu-şi are locul doar printre instrumente muzicale sau pe ringul de karaoke. Studioul de radio mi-a arătat că pot să fiu rebel. Din toate laboratoarele şi seminarele la care am participat sau n-am participat, am cules gîndirea critică şi simţul dreptăţii. Sînt ferm convins că această meserie are nevoie de tineri jurnalişti cu sete de dreptate şi implicare activă în demascarea lucrurilor care macină societatea.

Să vă fie teamă de ceva?
Am observat de multe ori această frică de a pune întrebări sau de a primi o reacţie care te-ar face să te închizi în carapace. Sînt un introvert pasionat şi am întîmpinat și eu aceste mici obstacole. Vestea bună este că trec uşor, cu puţină practică. Ar trebui să vă fie frică de materialele ridicole. Eu vreau ca orice creaţie pe care o fac să fie autentică, bună, iar dacă nu iese cum trebuie, mă voi trimite la colţ. Frica de necunoscut însă, este prezentă în fiecare dintre noi. Ne ţine legaţi de multe ori, însă tot ceea ce trebuie să faci este să respiri adînc şi să păşeşti graţios către noile provocări. Mulţi zic că fricile ne sînt duşmani. Eu cred că pot fi prietenii noştri, pentru că ne împing să devenim compleţi.

Complet este cuvîntul care descrie cel mai bine un jurnalist. Trebuie să cunoască de toate. Puţin cîte puţin, fără să-ţi dai seama că ai fost un puzzle, citind, ai mai completat o piesă din tine.
Citiţi cît mai mult, socializaţi şi preţuiţi lucrul în echipă.

Am intrat precaut în această facultate şi am ieşit cu abilităţile de analiză a lucrurilor din jur îmbunătăţite.
Cine ştie, poate că anumite drumuri ne vor readuce pe potecile facultăţii de Jurnalism.

Eu am fost Talis şi vă predau vouă legătura.