În perioada 28 martie – 25 aprilie, la Muzeul Naţional al Literaturii Române Iaşi va putea fi vizitată expoziţia „Mihnea Berindei, o figură marcantă a exilului democratic de la Paris (1977-1989)”. Vernisajul va avea loc în 28 martie, începînd cu ora 17:00. Evenimentul este organizat de Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc (IICCMER) şi va fi prezentat de Nicoleta Şerban, expert în cadrul institutului.

Expoziția evocă personalitatea lui Mihnea Berindei, unul dintre membrii cei mai importanți ai exilului românesc din perioada comunistă și contribuţiile sale semnificative la istoria şi cultura românească. Vor fi prezenţi Florin Cîntic, director al Serviciului Judeţean Iaşi al Arhivelor Naţionale (SJAN), Cătălin Botoşineanu, arhivist în cadrul SJAN Iaşi şi Dorin Dobrincu, cercetător la Institutul de Istorie „A. D. Xenopol”. De asemenea, discuţia va fi introdusă de Daniel Şandru, preşedinte executiv al IICCMER.

„Arhiva sa personală, depusă la sediul Arhivelor Naționale din Iași sub titlul «Colecția Mihnea Berindei», conține documentația care a stat la baza acțiunilor sale din exil. Expoziția este alcătuită dintr-o selecție de documente din acest fond, prin care ne este dezvăluită activitatea sa din cadrul Ligii pentru Apărarea Drepturilor Omului din România, cu sediul la Paris, unde Mihnea Berindei a fost realmente motorul acțiunilor. Se dorește o recuperare a memoriei exilului românesc și un omagiu adus celui care a preferat întotdeauna să acționeze din umbră, rămînînd pînă astăzi prea puțin cunoscut pentru activitatea sa din exil, din cauza modestiei și discreției care l-au caracterizat”, a declarat Nicoleta Şerban, expert IICCMER.

Mihnea Berindei rămîne unul dintre cei mai activi români din exilul românesc democratic din perioada 1977-1989. Activitatea sa din exil s-a derulat sub umbrela Ligii pentru Apărarea Drepturilor Omului în România cu sediul la Paris, al cărei membru fondator a fost. El a desfășurat o activitate bogată, în mai multe direcții: de la legăturile pe care le avea în redacțiile unor ziare pariziene de prestigiu, la contactele cu unele mari organizații franceze sindicale, la prieteniile cu alți exilați români, reușind totodată să păstreze o conexiune cu opozanții din țară.

Sursă foto: www.stirilekanald.ro