Ziua Culturii Naționale a fost marcată luni, 15 ianuarie, de la ora 16:00, la Biblioteca Academiei Române, filiala Iași, unde a avut loc recitalul de muzică și poezie „Un ceai cu Eminescu”, dedicat poetului, la care au fost invitați artiști și universitari din Iași.

În prima parte a evenimentului, Laura Mocanu, moderatoarea salonului de lectură și coordonatoarea Bibliotecii Academiei Române, filiala Iaşi, a făcut o prezentare despre Mihai Eminescu, personalitate deosebită în memoria colectivă a românilor. Ea a vorbit despre programul evenimentului, care a inclus recitarea unor poezii mai puțin cunoscute ale poetului, interpretări muzicale ale acestora, răsfoirea facsimilelor manuscriselor poetului și explorarea unei instalații artistice. Potrivit Laurei Mocanu, toate pot crea o imagine în care poetul însuși devine vocea și esența poeziei, iar noi, cititorii, sîntem „produsul viziunilor lui”.

Moderatoarea a subliniat că Eminescu ne-a influențat într-un mod profund prin operele sale, ne-a lăsat o moștenire culturală bogată, care ne-a educat în privința sentimentului de revoltă, dreptății, accentelor de scepticism, mîniei și deznădejdii. De asemenea, a punctat faptul că Eminescu a căutat adevărul în nopți de singurătate, iar manuscrisele sale păstrează urmele acelor căutări; el ne-a căutat pe noi, semenii lui, și a scris cu gîndul la viitor. „Vorbim o limbă la a cărei turnare în formă Eminescu a fost prezent”, a mai spus Laura Mocanu și a numit participanții la eveniment „oameni care gustă beția verbului poetic”. La finalul discursului despre Eminescu și despre impactul cultural al acestuia, a îndemnat publicul ieșean să păstreze, după încheierea evenimentului, „noutatea versurilor, bucuria muzicii, uimirea în fața inspirației” și, mai presus de toate, „idealul de umanitate împărtășit”.

Pe parcursul evenimentului, sub strălucirea lumînării aprinse ca un simbol al amintirii și respectului pentru Mihai Eminescu, au fost recitate 16 poezii din colecția lui Mihai Eminescu. Universitarii Dumitriana Condurache și Iuliana Moraru, de la Universitatea Națională de Arte „George Enescu” (UNAGE Iași), alături de Astrid Cambose, cercetătoare la Institutul de Filologie Română „Alexandru Philippide” al Academiei Române, filiala Iași, au recitat poeziile „Scrisoarea I” (1881), „Fata-n grădina de aur” (1875), „Floare albastră” (1873), „Floare de tei” (1882), „Oricât de mult am suferit” (1882), „Ondina” (1869), „Timpii-n orgii” (1866, manuscris) și „Un Phoenix e o pasăre-n vechime” (1882, manuscris). Aceste recitări au fost completate și de interpretări muzicale ale creațiilor lirice „În fereastra despre mare”, „O, vin’ pe marea”, „Te duci, și ani de suferință”, „Stelele-n cer”, „Cînd amintirile”, „Din noaptea” și „Scrisoarea IV”, susținute de Consuela Radu-Țaga, dirijoarea Corului Academic „Gavriil Musicescu” al Filarmonicii din Iași, acompaniată de Laura Turtă-Timofte, de la UNAGE Iași, la clavinovă. Ceaiul a fost prezent la eveniment, iar spiritul lui Eminescu a fost evocat prin interpretările care au pus în evidență fiecare vers.

În încheiere, artistul vizual Dragoș Pătrașcu a expus o instalație numită „Poezia este floare la ureche”. Această operă de artă este un dialog profund între el și poet, compus din desene și „obiecte vechi care au memorie, reciclate poetic”, pe care le-a transformat în artă poetică. Prin arta sa, care se încadrează în curentul non-realism, Dragoș Pătrașcu a accentuat „ideea de atelier și laborator chimic”.

***

Fotografii de Cătălina Țofei