Luni, 27 noiembrie, la Institutul Francez din Iași, a avut loc lansarea volumului Colecția Mihnea Berindei. Inventar arhivistic și dezbaterea „Moștenirea unui om bun: Mihnea Berindei”.

Directorul Institutului Francez, Vincent Henry, a deschis evenimentul cu un discurs în limba franceză, în care a mulțumit invitaților pentru organizarea evenimentului, dar și publicului, prezent în număr mare. În continuare, moderatorul întîlnirii, Dorin Dobrincu, istoric specializat în rezistența anticomunistă din România, a prezentat pe scurt invitații serii: istoricii Cătălin Botoșineanu și Armand Goșu, prof. univ. dr. Alexandru Călinescu, cunoscut pentru disidența sa în timpul regimului comunist, Florin Cîntic, directorul Arhivelor Naționale Iași, prof. univ. dr. Lucian Leuștean, specialist în istorie contemporană la Facultatea de Istorie din Iași și Vincent Henry, directorul Institutului Francez. De asemenea, a menționat cîteva detalii legate de cine este Mihnea Berindei și de importanța arhivelor sale: „El a produs texte importante pentru ceea ce numim astăzi comunismul românesc, a organizat o arhiva impresionantă”.

Din cei zece invitați să vorbească despre Mihnea Berindei și despre arhiva sa au lipsit soția acestuia, Catherine Berindei, Mihai Chiper, specialist în istorie culturală și istoria modernă a României, și profesorul Florea Ioncioaia, publicist și istoric.

Arhivistul Cătălin Botoșineanu, cel care a parcurs Fondul Berindei aflat azi la Arhivele Naționale din Iași și a întocmit inventarul acestui fond, a povestit despre procesele prin care a fost nevoit să treacă, explicînd publicului complexitatea organizării și descifrării unor asemenea arhive. „Nu eram nici eu specialist în istoria comunismului, dar, ca arhivist, cînd vezi cîteva zeci, sute de cutii, pe care nu le poți manipula decît luînd la mînă practic dosar cu dosar, te sperii un pic, nu e chiar confortabil ”, a spus Cătălin Botoșineanu.

Profesorul Armand Goșu a participat online la dezbatere și a evocat legătura sa cu Mihnea Berindei. Acesta l-a descris și a descris experiențele de viață pe care le-au avut împreună. „Om foarte discret. Stînd atît de mult împreună, evident serile se terminau cu discuții legate de plecările la Paris, viața din facultate. Avea o minte foarte bine organizată, știa ce obiective are și știa ce trebuie să facă pentru a le parcurge ”, a povestit Armand Goșu.

În a doua parte a evenimentului, Alexandru Călinescu, istoric literar, critic literar și publicist român, alături de Florin Cîntic, director al Arhivelor Naţionale Iaşi și de profesorul  Lucian Leuștean au răspuns unor întrebări legate de memoria perioadei comuniste . Întrebat despre cum a resimțit un student la Istorie îngrădirile regimului și ce știa atunci despre exilul românesc, Lucian Leuștean a răspuns: „Pentru mine,«Europa Liberă», a fost cu adevărat singurul canal prin care puteam afla ceva. Era singurul canal de informații unde puteam afla altceva decît închisoarea unde trăiam cu toții. Ceea ce auzeam noi, tinerii, acolo era fundamental, primul drum spre ceva ce era de neînțeles”.

Mihnea Berindei (n. 22 martie 1948, București, România – d. 19 iunie 2016, Veneția, Italia) a fost un istoric de origine română naturalizat în Franța în anul 1981. Între anii 1971 și 1991 a lucrat ca cercetător specializat în istoria Imperiului Otoman la Școala de Înalte Studii de Științe Sociale (École des Hautes études en Sciences Sociales). În afară de opera istorică, este cunoscut pentru rolul său eficient de mobilizare a presei și opiniei publice occidentale în susținerea disidenței din Europa Centrală și de Est și în special, din România. Între 1977 și 1989, a publicat articole care dezvăluiau și denunțau realitățile epocii Ceaușescu.