Dragoș Stanca: „Eu nu cred că o societate sănătoasă se poate clădi avînd la bază informații false”

Fost jurnalist, acum antreprenor și fondator al platformei „Upgrade 100”, Dragoș Stanca este cunoscut publicului mai ales din cadrul evenimentelor Eidos Talks pe care le organizează. Pasiunea sa pentru media și comunicare vine din cariera în jurnalism. A lucrat, ocupînd poziții diverse – de la reporter pînă la redactor-șef – la Radio Contact, Ringier și ProTV – între 1996 și 2004. A devenit apoi manager general print, online și TV, conducînd, înainte de antreprenoriat, companii ori divizii din foste mari grupuri de presă, precum MediaPro și Realitatea–Cațavencu. În interviul pe care ni l-a acordat, Dragoș Stanca oferă o privire lucidă asupra fenomenului social media, atrăgînd atenția asupra riscurilor pe care le induce în societate lipsa de educație media.

În anii ´90 ați avut o trupă rock, dar din cauza unei neatenții (pierderea unei bune părți a înregistrării profesioniste de la un studio) a trebuit să părăsiți trupa, urmînd să vă angajați la Radio Contact (actualul KISS FM). Credeți că ați mai fi avut o carieră atît de amplă dacă rămîneați în industria muzicală?

Cred că în viața oricăruia dintre noi există o doză importană de hazard, care implică norocul, ghinionul sau modul în care anumite evenimente ne influențează. Încă nu sînt sigur dacă a fost o întîmplare fericită sau nu. În mod evident habar n-am dacă o carieră în domeniul muzical ar fi fost mai bună pentru mine, dacă aș fi avut un impact mai mare în viața oamenilor, un impact pozitiv mai mare și dacă aș fi fost mai fericit sau mai nefericit.

În mai multe interviuri și de asemenea în unul dintre Ted Talks, intitulat ,,Pledoarie pentru jurnalism”, ați spus că ,,sistemul de astăzi se bazează pe principii cantitative eronate, cu filtre calitative total ineficiente”. De ce credeți în această sintagmă?

Lucrurile s-au schimbat radical în industria de media și în modul în care consumăm și distribuim conținut în momentul în care platformele globale au venit cu această propunere, aparent foarte tentantă, de a oferi conținut personalizat. Din păcate, capacitățile tehnice ale platformelor globale nu disting ce fel de conținut distribuie și nu disting conținutul editorial, adică un conținut care este scris profesionist, pe baza unor principii etice față de conținutul scris neetic, sau care poate fi în categoria „opinie”, sau pur si simplu conținut gîndit pentru a produce viralitate, chiar dacă adevărul încurcă această viralitate. Acest amestec haotic decis exclusiv pe criterii comerciale cantitative, algoritmizat, amplificat de inteligența artificială,  care nu este încă suficient de inteligentă, ci doar artificială, și de alte tehnici care țin de eficientizare și atît, duce la o stare toxică, în opinia mea și nu doar a mea. Vedem deja efecte – orice are forma unei știri este știre, un lucru profund greșit.

În notă ceva mai optimistă, cred că e doar un accident în istoria dezvoltării umanității și că vom repara cumva această eroare, așa cum am reparat și alte erori; că e doar parte dintr-un proces evolutiv. Dar, pînă cînd această eroare va fi reparată, pînă cînd vom înțelege cît de grav este ce se întîmplă și care sînt consecințele acestui amestec de publicitate, conținut viral, minciuni și, din cînd în cînd, conținut jurnalistic, și pînă cînd vom înțelege că nu putem vota, lua decizii de viață pe baza acestui conținut, va mai trece ceva timp și mă tem ca vor mai fi destul de multe victime. Sper să nu fie chiar democrația una dintre aceste victime, care este șubredă, mai ales în țări ca România, ce nu au apucat să-și consolideze ecosistemul democratic, la rîndul lui atacat din diverse părți, nu doar din social media.

Sînteți fondatorul platformei de succes „Upgrade 100”, unde se promovează evenimente de genul Eidos Talks. Care este publicul țintă și ce încercați să atingeți prin această platformă?

„Upgrade 100” este rezultatul unui proces evolutiv care are la bază două evenimente anterioare, unul dintre ele fiind iCEE.fest. Acum „Upgrade 100” este un loc care încearcă să aducă un conținut valoros – sperăm noi – pentru o comunitate formată în ultimii 12 ani în jurul evenimentelor pe care le-am organizat cu sute, mii de speakeri. Platforma acum este una hibrid media, care combină evenimentele, live streaming-ul, YouTube și conținut editorial care sperăm să devină din ce în ce mai interesant. Ne adresăm unui public elitist, care înțelege lucruri și care nu se informează din surse dubioase.

„Nu orice outlet media care pretinde că face jurnalism face jurnalism”

Sînteți de părere că informarea corectă cere efort. Cum ați putea defini acest efort și cum am putea să-l îndeplinim?

E foarte important pentru public să înțeleagă modul în care funcționează media. Acesta este unul dintre motivele pentru care am decis să ies public în ultimii patru-cinci ani, să nu mă rezum doar la evenimente interne ale industriei, conferințe, si să spun că este important cum funcționează ecosistemul media, de ce metricii cantitativi sînt dăunători, de ce doar judecarea campaniilor publicitare după indicatori cantitativi nu calitativi (de tipul cîte click-uri, cîte afișări, ce audiență a fost generate) este greșită.

Fac asta pentru că este esențial, pentru că, așa cum spunea Nassim Nicholas Taleb, „if you see fraud and you don’t say fraud you are fraud”. Este o chestiune greșită, este un ecosistem setat greșit, consecințele sînt din ce în ce mai dăunătoare, iar oamenii trebuie să înțeleagă că trebuie să se educe din punct de vedere media. Trebuie să distingă o publicație respectabilă sau un jurnalist credibil de un site obscur, să înțeleagă ce este o știre, să înțelegă ce este jurnalismul, ce este divertismentul, în ce constă informarea corectă, ce înseamnă o informație de interes public.

Toate aceste lucruri ar trebui predate în școală, pentru că avem din ce în ce mai multe generații care intră dezorientate în viață, neștiind să facă niște distincții de bază. Nu orice conținut care se prezintă știre este știre, nu orice outlet media care pretinde că face jurnalism face jurnalism, nu orice televiziune care se prezintă obiectivă este obiectivă. Filtrele acestea personale reprezintă modul în care putem să verificăm și să înțelegem dacă sîntem tratați cu bună credință sau doar ca o masă de manevră, o masă manipulată și manipulabilă.

Toate aceste evenimente sînt importante și sper măcar generațiile care vin să aibă înțelepciune, să se uite mai atent, pentru că generația 40+ este o victimă aproape în integralitate a acestui fenomen, care are și multe elemente pozitive, dar care, din păcate, în ce privește sănătatea informației noastre, are un impact negativ.

Deși aplicați tehnici de jurnalism în marketing și business, considerați că cele două sunt incompatibile pentru reușită. De ce?

Jurnalismul este actul de informare în interesul publicului, nu în interesul jurnalistului, nu în interesul patronatului, partenerului comercial; este exclusiv în interesul publicului. Marketingul asumat, marcat ca atare, comunicat ca atare, este un conținut în sprijinul unei vînzări, al unui brand, care, intrinsec, este o componentă comercială asumată, ce trebuie transmisă ca atare către public. Iar business-ul le înglobează pe toate și, din păcate, fără business și fără resurse financiare, visele ramîn doar vise și nu se întîmplă nimic.

Consider că e foarte important să nu cădem în extrema că business-ul este ceva rău. Business-ul e ceva bun, în condițiile în care este făcut cu bună credință.

„Jurnalismul înseamnă să scrii în interesul public, nu în interesul tău”

Ce reguli etice credeți că trebuie să aplice un jurnalist în devenire?

În primul și în primul rînd un jurnalist în devenire trebuie să înțeleagă că jurnalismul înseamnă să scrii în interesul public, nu în interesul tău, al managerulului tău, al organizației care te finanțează, al sponsorului și al nimănui altcuiva. Uneori, interesul public vine împotriva gustului public. Interesul publicului este să spui adevăruri care nu sînt pe placul publicului. Spre exemplu, în cazul campaniilor de vaccinare, chiar dacă 40-50% dintre români consideră vaccinarea greșită, nu trebuie să faci greșeala, ca jurnalist, să încerci să le faci pe plac pentru a mai obține niște click-uri, niște afișări în plus. Trebuie să analizezi obiectiv faptele, datele și dacă datele și faptele, așa cum e evident deja, arată că peste 90% dintre cei care mor astăzi, bolnavi de Covid19, sînt oameni nevaccinați și dacă este clar din punct de vedere științific că vaccinul salvează mai mult decît creează probleme. Chiar dacă publicul tău este ani-vaccin trebuie să scrii și să-ți asumi că acea informație trebuie dată așa cum este ea, reală.

Dacă ar fi să fac o listă, ar fi:

1. asumarea și filtrul interesului public, care este mai presus decît orice, deoarece el trebuie să primeze;

2. respectarea principiului celor trei surse independente. Dacă nu este posibil să existe trei surse independente, măcar două, despre care să ne asigurăm că sînt independente pentru confirmarea unei anumite informații;

3. jurnaliștii tineri să se ducă acolo unde publicul este deja, nu să încerce să  forțeze publicul, să vină unde nu mai este. Și din acest punct de vedere chiar și noile platformele tinere ar trebui invadate cu noi informații corecte, verificate, trecute prin filtre deontologice și distribuite cu bune credință. Nu cu gîndul la ce audiență va obține această informație, ci cu gîndul dacă această informație este importantă, dacă este în interesul public.

În ziua de astăzi adevărul a devenit opțional. Cum credeți că am putea remedia această problemă, dat fiind faptul că acest fenomen de fake news este din ce în ce mai prezent?

Această problemă nu poate fi rezolvată decît cu cooperarea rețelelor globale de distribuție a conținutului social media. Cît timp aceste platforme se vor ascunde sub alte pretexte și nu vor lua măsuri radicale (care se pot lua), lupta se poate prelungi. Este posibil să dureze zeci de ani. Așa cum în anii ´60-´70 existau medici care ne recomandau fumatul, poate și peste 50-60 de ani o să vedem platforme globale sau locale care vor insista cu această minciună, că nu au ce face. Ele au cum să schimbe situația, doar că orice schimbare este dureroasă, deoarece ar putea să le afecteze profitul în actualul ecosistem, în care, din păcate, publicitatea este tranzacționată pe baza cifrelor de audiență, nu pe baza conținutului, ceea ce reprezintă un aspect foarte important.

Care credeți că sînt principalele riscuri la care ne expunem prin intermediul mass-media?

Riscurile sînt la toate nivelurile. În primul rînd este un risc pentru buna funcționare a unei societăți democratice, pentru că, dacă luăm decizia de vot bazată pe ficțiune și pe fake news, nu are cum sa rezulte nimic bun. Dacă luăm decizia în funcție de cine țipă mai tare sau are mai multe like-uri pe Facebook, rezultatul iarăși nu este bun în timp.

La nivel personal, poți să iei decizii greșite la nivel de investiții, la nivel de viață sexuală, sănătate, carieră sau în business. Niciodată minciuna nu a făcut bine, prin urmare adevărul trebuie făcut atrăgător din nou și trebuie să-l destingem dintre minciună și dezinformare, dacă vrem să trăim într-o lume bazată pe rațiune, nu pe ficțiune.

De ce credeți că news feed-ul este un mediu ideal pentru superficialitate, așa cum ați scos în evidență în unul dintre episoadele Edios Talks?

News feed-ul este gîndit din punctul de vedere al programării pentru a atinge cît mai mulți oameni, cît mai mult timp pentru a expune publicitatea, cît mai vizibil și cît mai eficient, pentru că majoritatea veniturilor platformelor de social media (Google, Facebook, Tiktok) este publicitatea. În România, 90% din banii investiți în publicitatea online sînt absorbiți de aceste platforme și în proporție de 10-15% de toate celelalte site-uri de știri și informații, bune sau proaste, care sînt pe piață. Acest dezechilibru masiv este greșit și sper că în timp se va corecta.

Cît de importantă este educarea copiilor și adolescenților împotriva fake news?

Cred că este la fel de importantă cum este și educația oricărui om vis-a-vis de securitatea lui personală, vis-à-vis de sănătate, de modul de a se hrăni, de orice este esențial în viață. Eu nu cred că o societate sănătoasă se poate clădi avînd la bază informații false. Dacă nu vrem să trăim într-o realitate paralelă, care chiar nu are legătură cu nimic din rațiunea vieții, trebuie să conștientizăm asta și trebuie să ne educăm copii să înțeleagă că lucrurile depind de ei și de educația lor.

Așa cum îi învățăm să nu bage degetele în priză sau să înghită mercur, ar trebuie să învețe să nu își ia știrile de pe news feed-ul de Facebook, ci din publicații și de la jurnaliști verificați, în care au încredere și care le-au cîștigat încrederea în timp, probînd faptul că tratează în primul rînd informație care e importantă pentru  societate și pentru bunul mers al lucrurilor, nu pentru a genera trafic plătit la kilogram.

Sursă cover foto: www.facebook.com