Marți, 6 aprilie, prof. univ. dr. Eduard Apetrei a susținut o dezbatere on-line pe tema „Gîndirea medicală și inteligența artificială”, în cadrul seriei de conferințe organizate de Universitatea „Grigore T. Popa” (UMF) din Iași. Evenimentul a avut loc pe platforma Zoom și a fost moderat de dr. Richard Constantinescu, titularul disciplinei de Istorie a Medicinei și custode al Muzeului UMF Iași, în prezența rectorului UMF, prof. univ. dr. Viorel Scripcariu și a 100 de participanți, printre care și chirurgul Martin S. Martin, studenți și cadre didactice ale UMF.

În deschiderea conferinței, rectorul Viorel Scripcariu l-a portretizat sumar pe prof. univ. dr. Eduard Apetrei. „Domnul profesor a dezvoltat cardiologia modernă în România: a contribuit la dezvoltarea cardiologiei și modernizarea învățămîntului în cardiologie, a participat la introducerea primelor teste de efort la bolnavii cu infarct miocardic și a dezvoltat procesul de recuperare a acestor bolnavi. De asemenea, a introdus ecocardiografia, metoda de explorare esențială a afecțiunilor cardiovasculare și, în 1981, a ținut primul curs de ecocardiografie din țară. Este autorul a 18 tratate și monografii de cardiologie, a 39 de capitole în tratate medicale, a 288 de lucrări științifice publicate, dintre care 81 cotate ISI”, a apreciat rectorul UMF.

După evocarea cu nostalgie a studenției la Iași, invitatul a făcut o introducere în „gîndirea medicală” ca fiind factorul cheie în elaborarea diagnosticelor pacienților. Acestea cuprind mai mulți pași: anamneza, examenul fizic, diagnosticul de etapă, explorările, exagerate sau diminuate, în funcție de datele acumulate după analize, diagnosticul definitiv și planul de tratament. „În mod tradițional, medicina s-a bazat pe simptome. Gîndirea clinică logică înseamnă analiza acestor date, de aceea medicul trebuie să fie un fin observator al bolnavului și al mediului în care trăiește acest bolnav, să fie cunoscător al eventualilor «agresori» ai ființei umane. Intervine și o parte subiectivă, pe care nu o putem neglija – intuiția – ceea ce numim noi «fler medical». Gîndirea medicală se formează în studenție, dar se cizelează în timpul rezidențiatului”, a spus prof. univ. dr. Eduard Apetrei.

În continuare, acesta a vorbit despre calitățile studentului/rezidentului și despre rolul profesorilor și al mentorilor într-o astfel de gîndire. „Educatorii medicali, «antrenorii» , cum prefera să spună Noica, vor trebui să-și îmbunătățească propriile abilități de gîndire pentru a forma viitorii medici. Nu acordăm timp destul examinării organelor bolnavului și studentul simte asta. Eroarea medicală e a treia cauză de deces după bolile cardiovasculare și de cancer”, a subliniat prof. univ. dr. Eduard Apetrei.

Referindu-se la expertiza sa profesională, prof. univ. dr. Eduard Apetrei a făcut o incursiune istorică a celor mai semnificative invenții ale secolului XX în materie de cardiologie. Printre acestea se numără: electrocardiografia (înregistrarea activității electrice cardiace sub forma unui grafic), cateterismul cardiac (introducerea unui cateter în arterele coronare pentru detectarea îngustării lor), ecografia cardiacă, angiografia coronariană (în cazul apariției cheagurilor de sînge în artera coronară), cardiologia invazivă, secțiile de terapie coronariană, tomografia computerizată ș.a.m.d. Dar în secolul XXI, se poate vorbi despre amploarea pe care o au genetica și inteligența artificială (IA), astfel că educația medicală din instituțiile de învățămînt superior trebuie adaptată, în opinia prof. univ. dr. Eduard Apetrei. „În medicină, IA are două ramuri: una virtuală, care cuprinde informații și una fizică, ce include roboți și nanoroboți. Nu trebuie privită ca un concept futurist și îndepărtat. În afară de educația medicală de bază, este necesară aplicarea unor programe educaționale privind medicina digitală. Astfel, în 1994, este creată Facultatea de Bioinginerie medicală din Universitatea de Medicină și Farmacie «Grigore T. Popa» din Iași. Nicio altă universitate din țară nu are această facultate”, a explicat prof. univ. dr. Eduard Apetrei.

Discursul promotorului ecocardiografiei în România și-a urmat cursul prin menționarea marilor companii digitale care au lansat deja ample programe medicale de tip „trial” (prin studii controlate): CHIEF-HF marca Google, pentru insuficiența cardiacă și ResearchKit și CareKit marca Apple, precum și o aplicație Preventive Health, marca Facebook. Apoi, acesta a vorbit despre cele patru aplicații ale inteligenței artificiale în medicină – diagnosticul mai precis al bolilor, dezvoltarea mai rapidă de medicamente și vaccinuri (ca cel pentru coronavirus, scos pe piață după un an de pandemie), crearea tratamentelor personalizate și editarea de gene.

„Pentru elaborarea unui diagnostic bun, medicii au nevoie de ani buni de învățare. IA are nevoie de secunde! Cum învață mașinile să pună diagnostic? Prin algoritmi. Din zeci de mii de cazuri similare, se trage o concluzie. Detectarea cancerului de plămîni sau a accidentului cardiovascular cu CT scan-ul e în practică astăzi. Prin analiza fenotipului genetic, dintr-o imagine a feței îți poți da seama care sînt modificările genetice ale subiectului, dacă e predispus la o anumită boală, dacă o să suporte sau nu medicamentul cutare. Prin analiza facială, prin imaginile retinei, prin anumiți senzori de sănătate, prin ecocardiografie, prin electrocardiogramă, prin CT scan, poți spune riscul global al subiectului. Insuficiența cardiacă la omul vîrstnic este foarte ușor de depistat”, a adăugat profesorul Apetrei.

Între avantajele inteligenței artificiale în transformarea medicinei, vorbitorul a amintit și reducerea erorilor medicale, existența mai multor aplicații care îi ajută pe pacienți să își gestioneze sănătatea (astfel că pacientul își face un „selfie medical”), reducerea costurilor asistenței medicale și posibilitatea ca medicii să își petreacă mai mult timp pe secție decît introducînd date în calculator. Pe de altă parte, „inteligența artificială oferă un răspuns sub forma unor predicții, nu și o explicație biologică; va reduce locurile de muncă și va dezumaniza medicina”.

Ulterior, profesorul Apetrei a enumerat cîteva borne din viitorul medicinei: în 2030, nanotehnologia va înflori, în 2032, nanoroboții vor fi folosiți în scopuri medicale, în 2036, imprimantele 3D vor dezvolta noi țesuturi și organe umane, iar celulele vor fi programate pentru tratarea bolilor și în 2044, inteligența non-biologică va deveni „de un miliard de ori mai eficientă” decît cea biologică. „IA s-a dezvoltat în medicină deocamdată în specialitățile medicale bazate pe imagine și chirurgie, dar se va extinde rapid în multe specialități. Imagistica medicală se va schimba profund. Inteligența artificială sau noile tehnologii nu vor înlocui doctorii. Dar medicii care vor folosi aceste tehnologii îi vor înlocui pe medicii care nu vor ști să le aplice”.

La finalul prelegerii, în sesiunea de întrebări și răspunsuri moderată de dr. Richard Constantinescu, un student a pus problema culpei medicale în cazul în care un medic se folosește de un diagnostic greșit, oferit de o mașinărie. „La ora actuală, responsabilitatea este a medicului care a acceptat să folosească IA”, a explicat prof. univ. dr. Eduard Apetrei.

Înregistrarea evenimentului despre „Gîndirea medicală și inteligența artificială”, din cadrul seriei de conferințe organizate de Universitatea „Grigore T. Popa”, poate fi urmărită online, pe canalul YouTube și pe pagina oficială de Facebook ale UMF Iași.

Seria manifestărilor științifice marca UMF Iași a debutat în anul 2017, iar în luna martie a acestui an invitat a fost chirurgul și scriitorul Martin S. Martin, cu o prezentare legată de un „scurt istoric al medicinei americane”.