Marți, 15 ianuarie, Biblioteca Centrală Universitară „Mihai Eminescu” (BCU) din Iași a organizat, în Aula Magna, un eveniment dedicat celebrării Zilei Culturii Naționale. În cadrul programului desfășurat sub genericul „Eminescu – poezie și muzică” au avut loc conferința „Mihai Eminescu, poeții naționali și mitologiile lor”, susținută de Andreea Mironescu, cercetător la Institutul de Cercetări Interdisciplinare de la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași (UAIC), și un recital de muzică și poezie. La manifestare au participat elevi, studenți și profesori ieșeni.

Moderatorul, Ioan Milică, directorul general al BCU, a precizat, în deschidere, că „astăzi este ziua în care se sărbătoresc 169 de ani de la nașterea lui Mihai Eminescu” și că acesta este un eveniment menit să „deschidă zările bibliotecii către publicul de toate vîrstele”, punînd într-o lumină nouă o parte din ceea ce înseamnă creația lui Mihai Eminescu.

Andreea Mironescu a început conferința prin a vorbi despre mitul poetului național dintr-o perspectivă comparatistă. „Există aici două puncte de plecare posibile. Mai întîi să ne întrebăm cît de național este Eminescu față de alți poeți sau scriitori români, de exemplu Vasile Alecsandri, Lucian Blaga, Nichita Stănescu sau Mihail Sadoveanu. În al doilea rînd, putem schimba accentul interogației și să ne întrebăm dacă numai noi românii avem un poet național și implicit un mit în jurul poetului național”.

Invitata a explicat apoi cele trei dimensiuni distincte care stau în spatele procesului de mitizare: componenta estetică – canonizarea lui Eminescu în sistemul literaturii naționale, componenta colectivă – tot ceea ce înțelegem prin receptarea lui Eminescu la nivelul publicului larg, din școală și prin intermediul filmelor, a romanelor populare și biografice care l-au avut ca subiect, și componenta politică.
Legat de transformarea lui Mihai Eminescu în poet național, cercetătoarea a ținut să precizeze faptul că nu este deloc unică, cu alte cuvinte nu este o manifestare tipic românească. „Dimpotrivă, avem de-a face cu un fenomen mult mai larg, un fenomen european sau dacă vrem să fim extrem de preciși est-european, tocmai pentru că se leagă de constituirea statelor și a culturilor naționale din regiune la sfîrșitul secolului al XIX-lea și începutul secolului XX și cu mici excepții toate țările mici cu care ne învecinăm au parcurs aceleași procese de formare politică și culturală ca națiuni independente”.

Andreea Mironescu și-a încheiat discursul cu un îndemn la lectura studiilor despre alți poeți naționali. „Mai întîi este un excelent tratament împotriva complexelor de unicitate care ne sînt așa de familiare, pentru că în continuare presa, reclamele TV și diverse alte tipuri de discurs sînt practic sufocate de observații, definții despre cum sînt românii. Această lectură este și cumva liniștitoare, fiindcă arată că la alții mitizarea are proporții mai mari”.

Conferința a fost urmată de un moment muzical interpretat de elevi și profesori de la Colegiul Național de Artă „Octav Băncilă” din Iași și de un moment artistic inspirat din scrieri eminesciene, intitulat „Cu drag de Eminescu”, în interpretarea studenților de la Facultatea de Teatru a Universității Naționale de Arte „George Enescu” din Iași, coordonați de lect. univ. dr. Oana Sandu.

Departamentul Colecții Speciale BCU a realizat, de asemenea, o expoziție de partituri inspirate din versurile lui Mihai Eminescu, ce poate fi văzută în perioada 15-31 ianuarie 2019, în spațiul expozițional din sediul central, la etajul I.

Andreea Mironescu este autoarea lucrării Afacerea clasicilor. Paul Zarifopol și critica modernității. De asemenea, a publicat multe cronici și eseuri în presa culturală românească.