Ultimul eveniment al Festivalului Internațional de Literatură și Traducere (FILIT) din Iași a avut loc duminică, 30 octombrie, la Muzeul Național al Literaturii Române Iași, unde s-au reunit jurnaliști și iubitori ai literaturii, atît români, cît și francezi. Astfel, cei prezenți au putut să-i cunoască și să intre în dialog cu Raymond Clarinard, redactor-șef adjunct la „Courrier international”, cu jurnalistele Isabelle Taudière și Iulia Badea Guéritée de la aceeași publicație, precum și cu Luminița Corneanu, consilier în Ministerul Culturii, Lucian Dîrdală politolog și profesor universitar la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, Adela Greceanu, jurnalist cultural și Ioan Pintea, directorul Bibliotecii județene ”George Coșbuc” din Bistrița-Năsăud. Moderatorii evenimentului au fost Matei Martin, redactor la „Dilema Veche” și jurnalista Cristina Hermeziu.

Tema dezbaterii a fost modul în care este percepută proza și presa românească în Europa, în general, dar s-a vorbit și despre cum pot fi promovați intelectualii în spațiul european.
„Atunci cînd vii din Europa de Est, inevitabil complexele există. Acestea pot fi suprimate. Cel mai bun exemplu este Mircea Cărtărescu, care în 2015 a luat premiul pentru cea mai bună carte la Târgul de la Leipzig. Avînd în vedere faptul că în Germania toate ziarele îl arătau pe acesta pe prima pagină, ar trebui să înțelegem că nu suntem atît de mici”, a declarat Luminița Corneanu. De asemenea, aceasta a apreciat că problema este în modul în care se percepe fiecare jurnalist sau scriitor și că aceștia ar trebui să fie siguri pe ei, să se „ia în serios”, pentru ca cei din afara spațiului românesc să-i vadă la fel de importanți ca și pe proprii lor scriitori.

Ioan Pintea, ca și Matei Martin, a susținut că ar trebui să existe un proiect care să ajute literatura română să evolueze. Totul ar trebui să pornească din România, apoi să se extindă în afara țării. „Ar trebui să existe o campanie de promovare a cărții, altfel noi nu putem să ieșim din țară cu speranța că un editor străin ar vrea să ne traducă cartea. Nu avem cititori, nu există șanse ca acel editor să ne cumpere”, a declarat Matei Martin.

În acest context, Iulia Badea Guéritée a amintit de un program care există în Polonia și care ar putea salva și la noi tineretul de ceea ce se numește analfabetism. Acolo, de la vârste fragede, copiii sînt spectatori ai festivalurilor culturale, sînt iubitori de proză, poezie, critică. Își găsesc modele în scriitorii pe care-i îndrăgesc, vorbind despre aceștia ori de câte ori se întâlnesc în sălile de curs.

În ceea ce privește literatura și cultura din România, Iulia Badea Guéritée, jurnalist la „Courrier international”, a subliniat că acestea se bazează pe trei personalități importante, între care ar trebui să existe o legătură extrem de strînsă: scriitorul, traducătorul și jurnalistul. Scriitorul trebuie să scrie despre ce este important, să vorbească despre țara sa, cultura, viața de zi cu zi, traducătorul trebuie să ajute la buna înțelegere a textului. Jurnalistul e ultima verigă. Fără el nimeni nu poate înțelege ceea ce scriitorul a transmis. „Cititorul trebuie să știe ce citește. E greu să scrii un titlu – dau un exemplu: «Festivalul Internaționa de Literatură de la Iași»- punînd o poză frumoasă și scriind cîteva rînduri, fără a transmite nimic. Pentru cititorii francezi acest text nu înseamnă nimic special, dacă nu transmite ceea ce înseamnă de fapt acest festival pentru români. Trebuie să existe emoție”, a declarat Raymond Clarinard, redactor-șef adjunct la „Courrier international”.

Evenimentul s-a încheiat cu un joc intitulat „De ce mă consider european”, fiecare participant avînd șansa de a argumenta de ce se consideră astfel.