Rezultate dezastruoase la bacalaureatul simulat

53% dintre elevii de clasa a XI-a şi a XII-a ar putea lua bacalaureatul, daca acesta ar fi organizat mîine. La nivelul judeţului Iaşi, doar 42,15% din elevi au demonstrat că pot trece de examenul maturităţii, printre aceştia numărîndu-se cei care au fost prezenţi la toate probele şi au obţinut o medie finală de 6. Cu toate acestea, nu a fost niciun liceu cu 100% promovabilitate.

Printre liceele din Iaşi care au obţinut note mari la toate probele se numără Colegiul Naţional, Colegiul Naţional „Mihai Eminescu”, Colegiul Naţional „Emil Racoviţă”, Colegiul „Costache Negruzzi”, Liceul Teoretic „Miron Costin”. Însă, la nivel judeţean, în special în zonele rurale, în 13 şcoli nici un elev nu a obţinut note de promovare. „La clasa a XI-a şi a XII-a, deşi sunt foarte mari diferenţele de rezultate în procentaje, pe de altă parte numărul de licee care se află în zona rurală şi respectiv numărul de elevi înscrişi este destul de scăzut. Procentual vorbind, notele si prestaţia lor este mai scăzută, dar pe de altă parte ei sunt mai puţini numeric”, a precizat Camelia Gavrilă, inspector general al Inspectoratului Şcolar Judeţean din Iaşi.

Printre şcolile din judeţ în care simularea examenului de Bacalaureat a adus probleme, se numără şcolile pe filieră tehnologică. Astfel, rezultate „modeste” s-au înregistrat în şcoli precum: Colegiul Tehnic „Mihail Sturdza” cu o rată de promovare de 5.13, Şcoala de Arte şi Meserii Fîntînele (4.76), Colegiul Tehnic de Electronică şi Telecomunicaţii (4.55), Liceul Economic „Nicolae Iorga” Pascani (3.77), Grupul Scolar „Mihai Busuioc” Pascani, Liceul Tehnologic „Petru Rares”, Liceul de Transporturi, Scoala de Arte şi Meserii „Dumitru Popa” Mogoşeşti, Şcoala de Arte şi Meserii „Lespezi”, Şcoala de Arte şi Meserii Stolniceni Prăjescu şi Şcoala de Arte şi Meserii Tătăruşi. „Şcolile din mediul rural au reprezentat o soluţie pentr elevi în condiţiile în care nivelul economic a scăzut foarte mult şi, confruntaţi cu ideea unei neşcolarizări sau cu abandonul şcolar s-a venit cu propunerea de înfiinţare a acestor şcoli nu întotdeauna cu profesori foarte buni, nu întotdeauna cu dotările adecvate. În mediul rural sînt copii care au intrat cu medii sub 5 la clasa a IX-a şi oricît efort s-a făcut ei nu au progresat foarte mult”, a completat inspectorul.

„Rezultatele nu sînt deloc mulţumitoare. Vom comunica şi părinţilor rezultatele obţinute. Golurile pe care le au aceşti elevi este că nu citesc la limba şi literatura română. Fără un efort susţinut din partea lor, profesorul nu poate face mai mult decît face”.

În această situaţie se află şi „Şcoala de Arte şi meserii” din Ţibana. Aici, cea mai mare notă obţinută la Limba şi Literatura Română a fost 4,60, iar la matematică şi biologie, punctajula maxim a fost nota 2. „Rezultatele nu sînt deloc mulţumitoare. Vom comunica şi părinţilor rezultatele obţinute. Golurile pe care le au aceşti elevi este că nu citesc la limba şi literatura română. Fără un efort susţinut din partea lor, profesorul nu poate face mai mult decît face”, a precizat Liliana Rujan, directorul unităţii de învăţămînt. Procentele atît de scăzute la nivelul rural sunt explicate de oficialităţile Inspectoratului Şcolar prin motive ce privesc absenteismul de la probe, frecventarea unei anumite discipline la care elevul se descurca, precum şi prin faptul că dacă nota ar fi fost trecută în catalog, efortul elevilor ar fi fost mai mare.

Cele mai mari probleme au apărut la matematică, procentajul rezultatelor obţinute fiind „îngrijorător”, după cum inspectorul ISJ a concluzionat. Astfel, doar 46,6% din note au fost peste 5. „Nu atît situaţia de examen îi nelinişteşte pe elevii de clasă mare, ci sînt elemente ce ţin de pregătire, de faptul că învaţă inconstant, sincopat, de faptul că şcoala nu este întotdeauna lafel de valorizată în mediul familial, nu există implicarea accentuată a familiei în determinarea copiilor să înveţe, dar şi în mediul profesorilor, în stabilitatea şi continuitatea unui profesor.” a completat inspectorul şcolar, Camelia Gavrilă.

„Notele de 6-8 sînt mediile cele mai bine plasate la română, la matematica notele sînt orientate spre 5. Dar cele 2000 de note sub 5 sînt destul de îngrijorătoare la matematică”.

În ceea ce priveşte prezenţa la simularea de examen, cei mai mulţi elevi au absentat la Limba română şi la matematică. „Au lipsit destul de mulţi, dar nu atît de mult încît datale să nu fie relevante”, a precizat inspectorul. Chiar dacă a fost vorba despre o simulare de Bacalaureat, la toate unităţile de învăţămînt au fost note de 10 la toate disciplinele. Conform raportului prezentat de Inspectorat, la cele mai multe au fost la biologie, adică 26 de note, disciplină urmată de matematică, 25 de note. La geografie s-a luat o singură notă de 10, în timp ce la fizică nu s-a obţinut niciuna. „Notele de 6-8 sînt mediile cele mai bine plasate la română, la matematica notele sînt orientate spre 5. Dar cele 2000 de note sub 5 sînt destul de îngrijorătoare la matematică”, a adăugat aceasta.

Soluţiile propuse pentru rezolvarea acestor probleme cuprind moitorizările prin inspecţie la unităţile de învăţămînt, recapitulări, testări, şedinţe cu părinţii, discuţii la clasă pe baza tezelor sau sesiuni de pregătire suplimentară pe clase.