Vineri, 7 martie a.c., în mansarda Muzeului Universității „Alexandru Ioan Cuza”, din Iași (UAIC) s-a desfășurat simpozionul intitulat „Gen și egalitate de șanse”. Evenimentul este organizat de Facultatea de Psihologie și Științe ale Educației, de la UAIC. Prezentările au fost susținute de invitați din Iași și Suceava, care au abordat teme referitoare la poziția femeii în societate, istoricul dezvoltării feminității din perspectivă socio-culturală sau specificul gîndirii feminine.

„În societate, bărbatul oferă în continuare norma. Dacă plecăm de la premisa feminismului, putem spune că femeile trebuie să își sporească conștiința de grup. În mediul profesional apar tot felul de decalaje și există numeroase particularități cînd vorbim despre poziția femeii în societate.”, a explicat managerul Centrului de Formare și dezvoltare profesională pentru femei din Iași, Maria-Nicoleta Turliuc.

Femeia puternică a fost o realitate doar în domeniul privat

Seria de comunicări științifice a fost deschisă de intervenția prof. univ. dr. Nelu Zugrav, membru al catedrei de Istorie de la UAIC. Acesta le-a făcut cunoscută celor prezenți situația femeii de-a lungul epocilor. „Societatea romană era una virilă, dominată de bărbați. În Antichitate se vorbea și scria despre femei din perspectiva bărbaților. Cetatea era un club al acestora. Femeia puternică a fost o realitate doar în domeniul privat. Se vehicula constant și în rîndul Bisericii că femeia este urmașa Evei și că este supusă greșelii. Astăzi, însă, ne confruntăm cu neofeminismul, iar reprezentantele sexului trebuie să își cîștige egalitatea de șanse în domeniul intelectual.” Profesorul a detaliat problema scriitorilor misogini, care au determinat femeia să adopte o conduită masculină pentru a fi respectată și acceptată în colectiv. Acesta a menționat că: „Nu găsim în exemplele latine o femeie conducător. Cleopatra este prezentată pentru a-l pune în umbră pe Antoniu. Același lucru îl putem observa și în rîndul femeilor martir. Suferința acestora era o analogie pentru suferința lui Iov.”

Salariile femeilor sînt cu aproximativ 18% mai mici decît ale bărbaților

Expunerile au continuat cu prezentarea condiției femeii în procesul construcției europene. Dr. Cătălin Turliuc, cercetător științific la Institutul de Istorie „A. D. Xenopol”, din Iași, a sintetizat aspectele referitoare la arealul profesional în care femeia își desfășoară activitatea. „În ceea ce privește Uniunea Europeană, părinții fondatori au avut un rol important. Doar 35% din membrii Parlamentului European sînt femei. Există o politică specială privind condiția femeii în rîndul instituțiilor publice. Începînd cu 1979, UE s-a preocupat de problema discriminării acesteia”. Dr. Cătălin Turliuc a oferit exemple care demonstrează faptul că egalitatea de șanse nu este respectată în ceea ce privește salarizarea. „Femeile primesc cu 18% mai puțini bani decît bărbații. În teorie s-a proclamat o egalitate a sexelor, în practică însă lucrurile stau altfel. Femeia a fost marcată de o contextualizare geografică. Se problematizează aspectul demografic și faptul că elementele din domeniul privat intervin în cel public și invers.”, a concluzionat acesta.

Mediul universitar și distribuția de gen

Cătălin Botoșineanu, directorul Arhivelor Naționale din Iași, a continuat discuția despre evoluția profesională a femeii, prezentînd situația acesteia în mediul academic din perioada interbelică. Referindu-se la recrutarea femeilor în corpul profesoral, acesta a amintit de exemplul Verei Myller, prima femeie acceptată în rîndul profesorilor universitari cu statut deplin. „Constituția României nu reglementa acordarea dreptului de vot pentru femei. De aceea, situația Verei Myller a reprezentat o problemă pentru acea perioadă. Deși era membru în cadrul UAIC, aceasta nu își putea exercita dreptul de vot pentru a valida aderarea altui profesor în rîndul catedrei.”

Alienarea în raport cu mama preconizează stări negative

Liliana Bujor, psiholog la Centrul de Consiliere și Orientare în Carieră al Universității „Ștefan cel Mare” din Suceava, a vorbit, în continuare, despre specificul emoțional feminin. Aceasta a punctat aspectele psihologice ale statului de femeie în societatea contemporană și-a prezentat elementele care favorizează starea de bine. „Răspunsurile părinților își proiectează efectele pînă la atingerea stării de adult. S-a constatat că alienarea în raport cu tata este un factor determinant pentru stările pozitive, iar alienarea în raport cu mama este un indice care preconizează stările negative. De obicei, fetele își privesc mamele ca modele.”, a explicat Liliana Bujor.

Simpozionul, aflat la cea de-a patra ediție, face parte din proiectu intitulat „Reconstrucția statutului femeii: de la discriminare la dezvoltare profesională și egalitate de șanse” (RSF). Acesta este derulat de către UAIC în parteneriat cu Universitatea de Vest din Timișoara, Universitatea „Babeș-Bolyai” din Cluj Napoca, alături de Direcțiile de Asistență Socială și Medicală din Timișoara și Cluj.

Alina Agafiței

Alexandra Obreja

Sursă foto:The Back Bencher