Universitatea “Al. I. Cuza” din Iasi gazduieste, in perioada 9-12 iunie a.c., cea mai importanta si valoroasa intalnire academica din Romania ultimei jumatati de secol reuniunea Grupului Coimbra. Unul dintre cei 130 de invitati, Christian Cormier, conferentiar al Universitatii din Poitiers, a vorbit reporterilor CuzaNet despre impactul crizei financiare asupra cercetarii academice, despre timpul alocat cercetarii de catre un professor.

Ce se urmareste prin lantul de conferinte al grupului COIMBRA ?

Se doreste consolidarea retelei celor 38 de universitati membre si dezvoltarea mobilitatilor de interschimb ale studentilor si ale staff-ului profesoral pentru a solidifica nivelul de incredere al acestei intregi cooperatii.

Exista o tendinta a cercetatorilor din Europa de Est de a migra spre Vest pentru a-si dezvolta o cariera in domeniul cercetarii universitare avand la dispozitie resurse mai putin limitate ca in tara din care pleaca. Cum comentati acest fenomen ?

Este adevarat ca exista multi cercetatori care migreaza catre Europa de Vest sau catre Statele Unite, dar multi dintre ei aleg calea de intoarcere pentru a contribui la binele comun al tarii de origine. Ma refer aici chiar la cercetatori romani, din Iasi. In esenta, este vorba doar despre o posibilitate de dezvoltare inlauntrul unei retele solide, care dispune de resurse performante si nu trebuie sa catalogam acest aspect al migratiei ca fiind unul negativ.

“Sunt sigur ca universitatile europene pot surclasa universitatile americane din punctul de vedere al cercetarii.”

Cum pot universitatile europene sa se alinieze la standardul celor americane in ceea ce priveste performanta academica si nivelul inalt al cercetarii?

Nu trebuie sa luam in seamna aceasta tendinta de clasificare si de consultare a unui asa zis clasament universitar. Sunt sigur ca universitatile europene pot surclasa universitatile americane din punctul de vedere al cercetarii. Cercetarea si nivelul de predare european sunt bune. Este adevarat ca nu dispunem de banii de care dispun americanii, dar se poate dezvolta o cercetare de buna calitate si un nivel foarte bun de competenta profesorala.

Cum poate fi influentat procesul de cercetare universitara de catre criza financiara actuala ?

Nu sunt sigur ca cercetarea ar putea regresa o data cu fenomenul crizei financiare. Este clar ca fondurile necesare cercetarii nu vor mai fi aceleasi ca pana acum, dar este o problema de termen scurt, dar este imposibil ca mijloacele si resursele intelectuale sa fie taiate la randul lor o data cu criza financiara.

“Probabil ca un profesor tanar aloca mai mult timp cercetarii, pe cand un profesora ajuns la o varsta considerabila se va axa mai mult pe latura pedagogica.”

Cum poate armoniza un profesor timpul dedicat cercetarii cu timpul dedicat predarii ?

In general spunem ca este o problema de fifty-fifty. Dar este adevarat ca in acest moment profesorul este practic obligat sa aloce o buna bucata din timpul sau pentru chestiuni administrative. Este foarte greu pentru un profesor sa puna in balanta predatul, administrarea si cercetarea, dar la urma urmei este doar o problema generata de ipostazele vietii. Probabil ca un profesor tanar aloca mai mult timp cercetarii, pe cand un profesor ajuns la o varsta considerabila se va axa mai mult pe latura pedagogica.

Cercetarea inseamna si o deschidere a tarilor catre un schimb intercultural. In acest sens au luat fiinta programele de mobilitate internationala. Cum s-ar putea creste aria de selectie a celor care doresc sa aplice pentru o astfel de mobilitate la nivel de artisti sau antreprenori ?

Trebuie creat in acest context un spirit international intre cei care iau parte la astfel de mobilitati. Desigur ca in acest moment exista mobilitati pentru toate palierele educationale de la studii de licenta pana la studii postdoctorale. In viitor, pastrand emblema acestui spirit international se poate creste aria de selectie mergand pe acelasi principiu al deschiderii domeniilor.

Cum ati caracteriza profilul studentului roman ?

Este foarte dificil pentru mine sa vorbesc despre Romania, pentru ca vin aici de foarte mult timp si probabil as fi supus subiectivismului. De altfel, Iasul este ca o a doua casa. Pentru mine totul are o conotatie pozitiva cand vine vorba de romani. Eu merg pe linia impusa de profesorului univ. dr. Martin Andreas Nowak si sustin ca studentul roman este unul foarte bine pregatit si are capacitatea extraordinara de a se adapta oricarui sistem universitar european. Revenind la ceea ce spunea domnul profesor Nowak, cred ca este o performanta ca singurii studenti abolventi ai studiilor de licenta, care au fost automat primit la studii doctorale au fost doi romani, iar asta spune mult despre potentialul studentilor din Romania.

Lucian Balanuta

***

Despre Christian Cormier

Christian Cormier este maître de conferences al Facultatii de Stiinte Economice, Universitatea din Poitiers, Franta si Profesor de Onoare al Universitatii „Alexandru Ioan Cuza” Iasi. Este laureat in stiinte economice la Universitatea Poitiers. In cadrul masterului de statistica aplicata IRIAF (Institut des Risques industriels, assurantiels et financiers) este titular de curs la disciplina „Teoria sondajelor statistice”. A publicat numeroase studii si articole de specialitate din domeniul statistic, economic si al sistemului de invatamant universitar. Activitatea sa se remarca in special prin studiile statistice realizate asupra sistemului educational francez si european in contextul procesului Bologna si a capacitatii de absorbtie pe piata muncii a tinerilor diplomati.