Chiara Schirosi, interpret si translator la Ministerul Agriculturii de la Roma, a publicat, in 2010, cartea “Si daca…” (Editioni R.E.I.), in care isi descrie, cu pasiune si umanitate, experientele traite de-a lungul calatoriilor in Romania. Pe blogul ei, autoarea isi invita cititorii sa o contacteze si pe contul de Facebook. Nu am ezitat. Dupa numai cateva replici, mi-am dat seama ca ea reprezinta o “voce”. Acea voce plina de intelegere si de intelepciune, de care au atata nevoie colegii mei de facultate, ai caror parinti muncesc in Italia. Chiara Schirosi mi-a raspuns la toate intrebarile intr-o limba romana simpla, dar plina de intelesuri.
Cum te-ai indragostit de Romania?
Pasiunea mea pentru Romania s-a nascut impreuna cu pasiunea pentru limba romana, acum 9 ani. Prima oara, am auzit cateva fraze in limba romana intr-un autobuz aglomerat, la Roma. Mergeam la Universitate, unde frecventam Facultatea de Limbi Straine pentru interpreti si traducatori. Langa mine s-au asezat doua femei care au inceput sa vorbeasca agitat intr-o limba pe care nu o intelegeam. A fost ca si o dragoste la prima vedere. Am aflat mai apoi ca era vorba de limba romana si am cautat pe internet, unde am aflat ca la „Accademia di Romania” se desfasoara cursuri gratuite si, peste cateva luni, am inceput un curs de limba romana la institut. Dupa cativa ani de studii m-am decis sa fac si prima calatorie in Romania, unde am ramas total impresionata de frumusetea locurilor si de bunatatea oamenilor.
„Romanii m-au primit ca pe o sora”
Care sunt primele trei lucruri care iti vin in minte atunci cand spui Romania?
Cand spun Romania, nu cuvinte imi vin in minte, ci imaginile locurilor care mi-au ramas intiparite in suflet: Piata Unirii din Cluj, Poiana Brasov si Manastirea Barsana din Maramures! Nu ÅŸtiu de ce, dar imediat m-am gandit la aceste locuri… Am vizitat aproape toata Romania, mi-a ramas o parte a Moldovei: Iasul, Suceava si Bacaul, insa Clujul m-a ramas in suflet si de fiecare data cand vizitez Romania ma intorc acolo, chiar si pentru o zi sau doua! Am fost in nenumarate locuri, iar romanii sunt peste tot la fel de buni! M-au primit ca pe o sora si de fiecare data cand vin in Romania imi recapat energia vitala, abia in Romania eu ma simt ca acasa.
Ce reprezinta pentru tine cartea “Si daca..”, pe care ai scris-o in urma calatoriile facute in tara noastra?
Cartea mea este o declaratie de dragoste pentru o tara de care mi-e dor de fiecare data. Este un jurnal care descrie ce am simtit eu cand am fost in Ardeal, Banat si Maramures. Este o declaratie de dragoste pe care am facut-o Romaniei si pe care nu o puteam face altfel, decat asa, publicand file din jurnalul meu intim.
„Impreuna putem schimba chiar si lumea!”
De curand ai initiat o campanie prin care doresti sa aperi imaginea romanilor de presa italiana.
Sunt convinsa ca singura nu pot face nimic. Impreuna schimbam nu doar imaginea denigranta pe care presa din tara mea a adus-o romanilor, si imi este rusine sa spun ca sunt italianca cand ma gandesc la asta, impreuna putem schimba chiar si lumea. Uneori ma gandesc ca intr-o alta viata am fost romanca si poate de asta acum sunt atat de atasata de voi ca oameni, de Romania…si cum sa nu lupt? Prin campania „Gata cu rasismul!” imi propun sa spun „STOP!” tuturor atacurilor aduse la adresa romanilor.
Care a fost momentul in care ai simtit ca rabufnesti, in urma insultelor la adresa roamanilor?
Am citit un articol despre o romanca acuzata de furt, postat pe un site local de stiri, unde cititorii site-ului s-au intrecut in comentarii rasiste la adresa intregii comunitati: nu au lipsit injuraturile, obscenitatile si amenintarile adresate romanilor. Redactia portalului de stiri nu a moderat acele comentarii, lasandu-si cititorii sa se dezlantuie dupa bunul plac. Vazand aceasta, am sunat la redactie si le-am cerut sa fie sterse comentariile cu caracter xenofob la adresa romanilor. Mi-au spus ca ei nici nu au bagat de seama, ceea ce este, evident, o minciuna, mai ales ca mi-au promis ca vor sterge comentariile, insa nu au facut-o. Atunci am postat si eu un comentariu, in care le-am atras atentia ca nu au moderat respectivele luari de pozitie, asa cum mi-au promis la telefon. In schimb, cea cenzurata am fost eu! Pana la urma, in loc sa stearga comentariile incriminante, au inlocuit jignirile si injuraturile cu “xxx”, dar au lasat rabufnirile de ura ale comentatorilor!
Stim ca nu doar presa italiana calca in picioare imaginea romanilor, ci si alte tari, ca Spania, Franta sau Anglia. Care ar fi mesajul tau pentru jurnalistii din aceste tari?
Profit de ocazie si doresc sa le spun, chiar sa le strig cu toata forta, ca ar trbui sa fie deschisi la minte, sa se gandeasca ca si ei au fost poate emigranti de-a lungul istoriei. Sa mearga in tara si sa vada minunatele peisaje, sa manance delicioasele sarmale si sa vorbeasca cu cetatenii romani, de la care au de invatat multe. Mergeti cu totii in tara mea de suflet!
„Doar romanii mi-au umplut sufletul cu iubire”
Care au fost reactiile autoritatilor italiene cu privire la faptul ca tu, in calitate de cetatean italian, vrei cu orice pret sa inceteze discriminarea romanilor?
Din pacate, ei nu si-au dat seama de mine, de valorile pe care vreau sa le insuflu urmatoarelor generatii, ca pot trai in liniste alaturi de niste oameni iubitori. Doar romanii mi-au umplut sufletul cu iubire si mi-au demonstrat prietenia si sustinerea lor!
Ce parere au cei apropiati despre ceea ce faci tu pentru romani?
Am tot sprijinul din partea prietenilor si parintilor mei, iar pentru asta ma consider o norocoasa. Bineinteles, la inceput nu a fost deloc usor, am luptat chiar si cu cei apropiati. Dar cand au reusit sa cunoasca ce inseamna cu adevarat aceasta tara si-au schimbat parerile si ma sprijina in orice campanie. Mai mult de atat, majoritaea prietenilor mei au vizitat Romania si au avut acelasi sentiment ca si mine: ca s-au indragostit.
Pana unde ai de gand sa ajungi cu aceasta lupta de aparare a imaginii Romaniei?
Pana cand voi vedea ca ceva s-a schimbat. intre timp, sunt gata sa ma bat pentru imaginea „noastra”. Nu este vorba de a lupta… nu doresc sa pun nimic negativ in campania mea personala, avem nevoie de liniste, nu de rautate. Ma voi lupta prin dialog si diplomatie.
Care crezi tu ca sunt punctele slabe ale statului roman?
Cel mai slab punct al Romaniei este acela ca tinerii pleaca din tara. Trebuie sa inteleaga ca aceasta tara trebuie ingrijita cu iubire, sa respecte traditiile, istoria, sa nu uite de trecutul tarii, sa lupte pentru cresterea Romaniei pe plan mondial. Tinerii trebuie sa ramana in tara sa lucreze, oricat de greu ar fi, trebuie sa se gandeasca ca au niste orase splendide, universitati de prestigiu si poate chiar mai multa pace decat in alte tari. Romania este moderna, in ciuda infrastructurii care poate nu este una dintre cele mai bune, insa este moderna prin simplul fapt ca inca mai are spatiile verzi… In scurt timp, lumea se va schimba si a fi modern va inseamna a fi in natura.
„Cu trei ani in urma eram decisa sa ma stabilesc definitiv in Romania”
Te-ai gandit vreodata sa te stabilesti in Romania?
Da! In fiecare zi ma gandesc sa fac asta. Cu trei ani in urma, eram decisa sa ma stabilesc definitv in Romania. La un moment dat, imi gasisesm si un loc de munca destul de bun, undeva in Bucuresti, mai mult de atat imi convinsesem chiar si mama, lucru care nu a fost deloc usor. Insa, inainte cu o luna de a pleca, l-am intalnit pe viitorul meu sot si a trebuit sa imi schimb toate planurile.
Isaura Petronela Mertic
Niciun comentariu