Constantin Simirad: „Sint mai presus de un ministru, iar inteligenta mea o dovedeste”

Profesor de matematica, conferentiar doctor la Universitatea Tehnica”Gh.Asachi” Iasi, primar si in prezent presedinte al Consiliul Judetean. Pentru subalterni este „Sefu'”, pentru alegatori e -solutia cea buna” iar pentru presa e -Costica- furnizorul de senzational”. Constantin Simirad a socat cu declaratiile sale neobisnuite urechile iesenilor. Fie ca i-a desconsiderat pe ministri, fie ca a lovit cu vorbe grele in politicienii ieseni, Simirad stie una si buna: – Nu varsta spune totul despre o persoana, ci intelegenta”. Nu a promis nimic in campania electorala si pune totul pe seama unei autonomii politice de care Iasul nu va scapa niciodata.

Sunteti in luna a opta a mandatului de presedinte al Consiliului Judetean. Si detineti si recordul de longevitate la conducerea municipiului Iasi. Care este diferenta dintre Constantin Simirad – primar si Constantin Simirad-presedinte al Consiliului Judetean? E mai greu sa conduci un judet?

Poate diferenta cea mai vizibila este varsta pentru ca, in calitatea mea de primar, eram ceva mai tanar, insa munca este peste tot aceeasi. Poti sa te implici la fel de mult atat ca primar cat si ca presedinte de Consiliu Judetean. Poti sa te implici foarte mult in rezolvarea problemelor sau poti sa delegi aceste competente catre altii si sa ai mai mult un rol de supraveghetor. Din pacate, eu ma implic foarte mult si asta imi consuma timp si nervi; pe romaneste te implici si muncesti pana cazi in bot. Cam asa am facut si la Primarie si la Consiliul Judetean. Nu este mai greu sa conduci un judet, poate datorita varstei este un grad de dificultate mai mare. Ceea ce ma macina in calitatea de primar erau audientele. Nu uitati ca in cele trei mandate am dat 150.000 de audiente. Fiecare audienta imi consuma nu numai timpul ci si o anumita energie nervoasa. Poate de asta mi se parea ca la Primarie era ceva mai solicitant. La Consiliul Judetean este in biroul cineva tot timpul; Fie primari fie alte personalitati ale Iasului si nu am dus niciodata lipsa de oameni care sa vina la mine: nu am somat. Cea mai grea activitate este cea de supraveghere: este mai usor sa supraveghezi orasul decat sa monitorizezi judetul. Pentru a supraveghea judetul ar trebui sa ai un regim de vizite foarte frecvent si tocmai acest lucru nu-l pot realiza.

In campania electorala – in special in intilnirile pe care le-ati avut in mediul rural- ati subliniat ca nu promiteti nimic. Care este agenda d-lui Constantin Simirad? Are prioritati in servirea interesului public?

De promis tot am promis ceva, si anume am promis ca ma voi implica, ca voi fi in slujba cetatenilor, ceea ce si fac. Dar in acelasi timp, nu eram sigur de rezultate. Va dati seama ca atata timp cat exista o autonomie reala a autoritatilor locale, nici promisiunile nu pot fi reale. Remarcati cu cata usurinta fac parlamentarii sau primarii promisiuni si nu se pot tine de ele. Asta pe de o parte, pentru ca nu stiu ca nu se vor putea tine de aceste promisiuni si pe de alta parte poate ca au vandut gogosi electoratului ca sa ii aleaga. Ea as putea promite ceva numai daca ar fi o reala autonomie financiara locala. Ori acest lucru nu s-a realizat si nu cred ca o sa se realizeze nici in cei 4 ani in care voi fi la Consiliu.

„Nu ma sprijin foarte tare pe favoritismele politice”

Aproape intotdeauna ati fost un sef in opozitie cu guvernarea. Acum sunteti un sef care are in spate propriul partid aflat la guvernare. Ce avantaje sunt, in aceste conditii, pentru Constantin Simirad-presedintele Consiliului Judetean?

Vreau sa va spun ca atat timp cat am fost in opozitie nu am simtit, sa spunem, un tratament special din partea puterii. Puterea si-a umilit si si-a desconsiderat proprii candidati. Prin urmare, nu faceam exceptie din acest punct de vedere, dar in acelasi timp s-a vazut ca Guvernul ajuta mai ales primarii din acelasi partid. Parerea mea este ca acest lucru este extrem de nociv si i-a determinat pe primari sa migreze de la un partid la altul ca sa poata face ceva in comunele lor- a fost marea pacaleala. Nici in aceasta situatie nu au dat peste cornul abundentei si s-a dezechilibrat, din punct de vedere politic, situatia partidelor care in alegeri au avut rezultate foarte bune. De acea zic si acum, nu ma sprijin foarte tare pe favoritisme din partea Guvernului. Drept dovada, am sa va dau exemplul Iasului care este al doilea oras dupa Bucuresti. Si totusi la echilibrarea bugetului, Iasul a avut 67 de milioane de lei, Suceava 100 mil de lei, iar Neamtul ,care este jumatate cat Iasul, a avut 68 de milioane. Iata sprijinul partidului din care fac parte! Desi judetul Iasi are populatia cea mai mare din Romania dupa Bucuresti, iata ca repartitia finantelor nu s-a facut dupa acest criteriu. Un sprijin consitent din partea celor care sunt la putere. (zambeste ironic)

Ati fost de cele mai multe ori pus in situatia de a conduce in perioade tulburi. Acum trebuie sa gestionati un judet in plina criza economica mondiala. E o provocare? Are Constantin Simirad solutii?

Eu am luat masuri adecvate inca de la venirea mea la Consiliul Judetean. Stiam ca va urma o perioda de criza si prin urmare am gestionat bugetul pe anul trecut in vederea abordarii anului acesta, de pe o pozitie extrem de dificila. Cred ca din acest punct de vedere sunt cu un pas inaintea multor presedinti de Consilii Judetene care anul trecut au golit sacul si anul acesta sunt in situatii disperate

In luna noiembrie ati declarat ca trebuie sa blocati 83 de milioane de lei pentru 2009, bani necesari pentru a fi scutiti de imprumuturi mari in acest an. Aceasta declaratie s-a si concretizat?

Noi trebuie sa sustinem integral finantarea celor trei proiecte de reabilitare a drumurilor din judet dar mai avem si alte proiecte cum ar fi „Golia”, „Centrul de expozitie” si atunci trebuie sa asiguram o finantare de circa 83 de milioane de lei pentru anul acesta. Ganditi-va ca veniturile proprii din anul acesta vor fi de 90 milioane de lei. Era o situatie disperata si trebuia sa recurg la un imprumut. De aceea am relaxat investitiile de anul trecut si ne-am acumulat un fond asigurator incat sa nu mai imprumut anul acesta bani pentru desfasurarea activitatii cotidiene, dar nu stiu ce voi face anul viitor.

„Noi avem acest sentiment de autoflagelare”

Suntem un judet care apare in statistici ca polul saraciei din Europa. Investitorii sunt ca pasarea maiastra: toata lumea vorbeste despre ei dar nu-i vede nimeni. De multe ori se avanseaza si explicatia: nu avem drumuri.

Cred ca nu este polul saraciei la Iasi. Polul saraciei e undeva mai la Sud sau mai la Nord. Iasul, daca va uitati in statistici, sta destul de bine. Dar intotdeauna iesenii nu au fost multumiti si pe Sfanta Dreptate. Imi amintesc ca am vazut un sofer nemultumit la Timisoara care daduse intr-o groapa de pe strada si a dat declaratie ca „In orasul asta nu se face nimic”. Ori dupa cum stiti, noi admiram Timisoara, pentru ca acolo se fac foarte mute. De aceea spun ca si noi avem acest sentiment de autoflagelare si spunem ca la noi este cea mai mare saracie ceea ce nu este adevarat. Sigur, suntem zona cea mai saraca. Daca luam zona de Nord-Est estre o zona saraca, desi regiunea de la munte este una prospera. Aceasta zona un numai ca este cea mai saraca din Romania, dar este si cea mai saraca din Uniunea Europeana. Tocmai de aceea ne straduim sa atragem fonduri mai multe.

Observ ca Iasul a reusit sa iasa cu basma curata din acest subiect al drumurilor neasfaltate tocmai prin programul cu finantare de la UE: de exemplu doua proiecte au fost avizate de CRESC pentru regiunea Nord-Est in valoare de 20 mil de euro. Sunt banii europeni o solutie?

Pentru toata lumea sunt banii europeni o solutie. Pentru cele doua drumuri pe care le-ati mentionat plus cel catre Botosani se va primi o finantare de 57 de milioane de euro din partea Uniunii Europene si mai avem si acest drum catre Ungheni de circa 1,5 milioane de euro. Din punctul asta de vedere avem multe proiecte finantate, cum ar fi Golia, Centrul Expozitional si Centrul de zi. Problema care se pune este ce eficienta vor avea acesti bani asupra dezvoltarii regiunii noastre? Sigur, drumurile se vor imbunatati, dar aceste drumuri vor trebui intretinute si aici trebuie sa ne gandim ca facem aceste drumuri si nu stiu cat se vor respecta regulile de circulatie. Drumurile vor fi pentru masini de tonaj mediu, si dupa cum stiti romanii mor de grija de a respecta regulile de circulatie si sunt multe camioane grele care vor strica aceste drumuri. Consiliului Judetean Iasi nu ii va produce niciun euro castig, ba din contra vom avea sarcini financiare suplimentare pentru mentinerea acestor drumuri intr-o stare foarte buna. Probabil ca dezvoltarea acestei structurui rutiere va duce la dezvoltarea regiunii.

Am trecut prin glodul satelor din judetul iasi si ni s-a facut sete. Avem fantini cu apa buna, avem fantini cu nitriti si nitrati si mai avem si obligatia de a construi o retea de canalizare si alimentare cu apa. E posibil financiar?

Aici avem din partea Uniunii Europene circa 36 de milioane de euro din care 56 vor fi folosite pentru aductiuni de apa, iar restul pentru statii de epurare. Deja s-au facut unele lucrari. Problema este ca la noi romanii totdeauna se fac aceste lucrari fara cap. Daca un primar dintr-o comuna era din partea liberala, s-a dat Hotarare de Guvern sa se faca aductiune cu apa, dar nu avea de unde. Atunci se creaza toata structura de canalizare a satului respectiv dar nu stii de unde sa iei apa. Lucrarea este preluata de Apa Vital si pana cand ajunge apa acolo dureaza 10 ani, timp in care se degradeaza reteaua total. Daca autonomia asta locala nu va fi acordata, situatii de acest gen vom avea si in viitor. Asa ca vom construi fara rost si multi bani vor fi dati pe apa Sambetei. Sincer, lucrurile vor sta din rau in mai rau.

Sunt pregatiti satenii din Iasi pentru un robinet in casa? In conditiile in care multi isi dramuie fiecare banut.

Apa este foarte scumpa la tara si tocmai din aceasta cauza am dat noi toate aceste aductiuni cu apa si serviciile sa fie facute de Apa Vital. Intr-un sat se consuma foarte putina apa, oamenii nu vor avea cu ce sa o plateasca si atunci va fi foarte scumpa. Asa ca noi incercam sa punem un pret unic si iesenii vor ajunge sa plateasca de cele mai multe ori aductiunile de apa din comunele judetului. Daca noi ne-am limita la cat se consuma lunar in comune nu ar fi rentabil si toate aductiunile cu apa ar deveni inutile. Noi nu vrem sa patim ca sefii judetului Suceava. Conducerea a decis sa duca gaz metan in zonele muntoase. Gazul fiind foarte scump au cheltuit 70 milioane de euro imprumutati, insa fiind scump, oamenii au preferat sa se incalzeasca pe vechea metoda: asa ca au recurs tot la lemne. Gazul a ramas nefolosit si toata investitia s-a dovedit a fi falimentara. Ma gandesc si la noi sa nu avem aceasi surpriza cu aductiunile cu apa.

Bugetul pe 2008 atingea suma de 570 de milioane de lei iar cel pe 2009 ajunge la 674 de milioane de lei. Ca un bun gospodar aveti o lista de cheltuieli necesare.Care ar fi?

Pe lista de prioritati se afla toate acele actiuni care vor face functional judetul. Trebuia sa facem functional judetul. Sa nu uitam ca cea mai grea sarcina nu este atat infrastructura din judet, ci lucrurile care nu se vad- si anume protectia sociala. Noi avem o multime de bani, circa 65% din bugetul judetului este folosit pentru protectia sociala, pentru asistentii maternali, spitalele si scolile speciale. Restul de 30% este pentru spitale, infrastructura si cultura.

„Daca cineva mi-ar da o pusca sa impusc cativa oameni, atunci poate as da un termen de finalizare a aeroportului”

Aeroportul international, o telenovela de acum.Anul trecut s-au pierdut banii de la Guvern. Ce promisiuni aveti de la Guvernul PSD-PD-L in rezolvarea acestui proiect?

Promisiuni primesc tot timpul dar m-am saturat de ele. Daca as avea terenul sigur, as cauta un parteneriat public-privat si sa fac aeroportul. Dificultatea mare este obtinerea acestui teren. Pana acum am solicitat o Ordonanta de Urgenta, acum actualul Guvern nu vrea sa mai faca abuz de Ordonante si ne obliga sa facem proiect de lege. Prin umare, vedem din nou un drum destul de lung, aceasta lege va trebui sa treaca mai intai prin Guvern si apoi prin Parlament. In ceea ce priveste trecerea prin Parlament am promisiuni ferme ca in doua saptamani va trece aceasta lege. In ceea ce priveste trecerea legii prin Guvern, aici nu am nicio promisiune, dar vreau sa spun ca spre bucuria noastra avem un aliat destul de puternic care ne va ajuta in realizarea acestui obiectiv.

Ca un iesean de rand, ma intreb de ce s-au cheltuit atat de multi bani pentru expertize si contraexpertize. Ati declarat ca evaluatorul nu a estimat corect valoarea terenurilor lui Giani Canschi. Acum s-a ajuns la un pret corect? Ce masuri ati luat impotriva acelui evaluator?

In Romania, nu odata, s-a dat la pace intre evaluatori si cei care sunt evaluati. Si atunci va dati seama ca marim potul si ne infruptam din banii publici. Nici acum nu s-a ajuns la un pret corect, cu siguranta este loc si de mai bine. Fata de ceea ce a fost, am ajuns la un pret onest, eu nu am incredere absoluta intr-un singur evaluator. Nu am luat nicio masura contra acelui evaluator pentru ca nu-mi permite legea. El asa a estimat si are autoritatea de a spune lucrul asta si nici nu ai cum dovedi ca a dat la pace cu cel evaluat. De cele mai multe ori lucrurile nu sunt chiar atat de sfinte precum par si acest lucru m-a facut sa fiu supicios: era inadmisibil ca o baraca din tabla ruginita sa fie evaluata la 340 euro mp cand una nou nouta ajunge la 200 euro mp. Va dati seama ca evaluatorul a umflat cat a putut el, dar daca i-ai da doi ani de „Mititica” nu ai gresi cu nimic. Nu ai cum insa sa faci asta.

Cand ati venit la Consiliul Judetean erati increzator ca in cel mult doi ani modernizarea aeroportului va fi gata si ati incercat sa gasiti vinovati in fosta conducere. In urma cu cateva saptamani ati declarat intr-o conferinta de presa ca proiectul „Aeroportul” nu va fi finalizat nici pana dupa terminarea mandatului de presedinte al CJ-ului.

Nu stiam ca exista atata lume care se opune. Inainte sa jung la Consiliul Judetean nu am avut niciun dosar al aeroportului, cineva care sa tina o evidenta a tuturor hartiilor. Si atunci, nu stiam de unde sa plec, era o incurcatura cum nu s-a mai vazut. Nu mi-am imaginat ca atunci cand vechea conducere a dat bani pentru proiect, atunci s-a concesionat si terenul pentru aeroport. Adica era incredibil cum, in acelasi timp, tu te pregateai sa faci proiectul si celalalt concesiona terenul necesar pentru aeroport pe 25 de ani. Toata lumea a pus bete in roate acestui proiect: SRI-ul, Statia Meteo si ADS-ul. Daca cineva mi-ar da o pusca sa impusc cativa oameni, atunci poate as da un termen de finalizare a aeroportului. Atata timp cat acesti oameni exista si ne pun bete in roate nu pot sa stiu cat succes o sa avem. Nu am cum sa prevad acesti oameni din umbra daca au putere in continuare sau daca au fost schimbati din posturile de decizie. Chiar daca am sprijinul presedintelui Traian Basescu, atat timp cat soarecii mici din tara noastra, ca sa nu le spun sobolani, continua sa existe atunci eu ma vad obligat doar sa sper.

„Latura filantropica la romani este poate printre cele mai slab dezvoltate dintre toate natiunile Europei”

Sunteti un copil de la tara. Cum s-a schimbat profilul taranului din Moldova? Si aici ma gindesc la faptul ca aproape zilnic citim stiri despre lenea taranilor, despre infractionalitate, despre faptul ca taranii se ineaca in alcool. Si cu ochiul liber, gospodariile din Iasi sunt ca bordeiele in comparatie cu cele din Bucovina.

Sunt un om crescut la tara si zic ca pepiniera pe care o ofera copiii de la tara este o resursa extrem de importanta pentru Romania in cultivarea oamenilor de valoare. Am incredere ca cel putin jumatate din oamenii de valoare ai Romaniei vor fi furnizati de catre sate. Orasele incep din ce in ce mai mult sa copie aproape fara discernamant obiceiurile proaste din Occident. Prin urmare, ne putem astepta de la orase la surprize care ne vor deranja in viitor. Ma refer la droguri, la libertinajul acesta fara limita, in timp ce satele vor ramane intotdeauna o rezerva uriasa de furnizare a unor oameni de certa valoare. Asta nu impiedica si orasul sa furnizeze la randul lui, dar in oras tentatiile vor fi mult mai mari si mult mai eficiente in coruperea copiilor.

In judet sunt multe muzee, locuri interesante. Multe in paragina. Aveti o solutie?

Incet, incet se fac. Uitati-va la Muzeul Unirii care dupa ce a fost pus la punct a devenit o bijuterie pentru oras; Palatul Culturii se pune si el la punct avand finantarea asigurata, Filarmonica se consolideaza, Teatrul National este in lucru. Lucrarile vor dura mai mult sau mai putin in functie de cine vine la conducerea Ministerului de Cultura, dar nici intr-un caz nu putem fi acuzati de lipsa de responsabilitate. Priviti cate manastiri sunt in reconstructie. In Romania se face foarte mult pentru conservarea acestor bijuterii arhitecturale si in acelasi timp avem totdeauna ce reprosa. O multime de biserici au fost consolidate prin grija preotilor, o multime de cladiri au fost restaurate prin grija managerilor ce au avut aceasta responsabilitate. Cred ca in putine vremuri, poate doar la sfarsitul secolului trecut, s-au consolidat la fel de multe obiective istorice ca pana acum. Nu vrem insa sa vedem si partea buna a lucrurilor. Eu am participat la consolidarea Liceului National, Negruzzi si Liceul de Informatica. Nu dovedeam sa ma duc la deschiderile de an scolar. Nu putem acuza poporul roman ca nu a facut ce trebuie in ceea ce priveste conservarea monumentelor istorice.

Multi copii destepti de la tara raman la coada sapei pentru ca parintii nu au bani sa-i tina la internat la oras. Proiectul Proruralis este o picatura de apa intr-un desert. Ce solutii s-ar putea gasi?

Ar trebui sa intervina statul, ar avea mai multa energie. Ar trebui sa acorde burse pentru ca aceste donatii filantropice sunt extrem de rare. Romanul inca nu are dezvoltata latura filantropica. El a fost cel care si-a mancat de sub traista, cel care si-a mancat de sub unghii si acum cand este intr-o stare de lejeritate financiara nu vrea sa renunte la o parte din ceea ce a acumulat. Latura filantropica la romani este poate printre cele mai slab dezvoltate dintre toate natiunile Europei, exceptie facand bulgarii. Cred ca statul trebuie sa intervina aici pentru a crea conditii egale la toti. Nu vad alta solutie.

„Daca noi nu intelegem ca civilizatia unei tari porneste de la WC-urile publice, atunci mare lucru nu se face in dezvoltarea Romaniei”

„Dusul lui Simirad” si mobila din biroul d-voastra au facut deliciul presei. E firesc ca ziaristii sa incerce afle sursa banilor? Daca ati fi ziarist cum ati obtine aceasta informatie?

Ziaristii trebuie sa afle intotdeauna cum se cheltuie banul public. Insa daca ziaristul ma intreaba – La ce-mi serveste un dus?'” atunci deja exista o problema. Chiar o ziarista m-a intrebat la ce-mi foloseste dusul. I-am spus; – Cand ai sa cresti mai marisoara ai sa intelegi si dumneata la ce serveste un dus”. Atunci cand am modernizat Piata Alexandru am facut si un WC public de 70.000 lei si Consiliul Local m-a criticat. Poate ca trebuia pentru acei consilieri sa seman boscheti, dar daca nu intelegem anumite lucruri de civilizatie atunci ramanem in urma. Cei mai in varsta isi aduc aminte WC-urile de la benzinariile Petrom si cele din campinguri. Sa fim seriosi, puteai sa intri pana in usa ca restul era ocupat. Daca noi nu intelegem ca civilizatia unei tari porneste de la WC-urile publice, atunci mare lucru nu se face in dezvoltarea Romaniei. Prin urmare, si la o institutie ca aceasta trebuie sa ai mcar o toaleta in care iti face placere sa intri. De exemplu, cand a fost in vizita la noi un comisar european, dupa ce am stat de vorba cu dansul mi-a spus ca vrea o toaleta. Ce parere isi facea daca in acea toaleta era un fir cu un bec iar toaleta era lipita de zid? Mi-a duc aminte ca era o chiuveta de fonta unde smaltul a zburat – va dati seama ce priveliste de mai tot dragul! Omul nu avea sa judece ca esti econom, ci te cataloga drept prost crescut si ar fi adaugat ca primitivismul in Romania nu a disparut. Si la urma doar nu era sa sponsorizez modernizarea propriului birou, nu? In alte tari, vreau sa va spun ca toti presedintii de Consilii Judetene au scaunul mult mai inalt decat al celorlalti participanti la dicutie – e un semn de respect. Sa vedeti voi de nu-mi fac eu un jilt aici , si apoi sa vedem cat o sa va doara pe voi mana sa mai scrieti.

Sunteti cunoscut ca omul declaratiilor mai putin obisnuite. Ca si unele initiative. Imi amintesc de declaratia d-voastra ca veti aduce la Iasi mumia lui Tutankamon sau faptul ca intr-o conferinta de presa ati spus unui ziarist ca daca pozati in Hustler il umiliti.

Eu cand am venit din Egipt am spus ca ar conta foarte mult pentru orasul nostru daca am avea o mumie precum cea a lui Tutankamon, un obiect de valoare din antichitate care poate dezvolta o intreaga regiune. Mai degraba faceau dacii o piramida aici la Iasi si cu siguranta nu am mai fi avut altceva de facut decat sa ne invatam sa servim turistii. Noi avem o cultura Cucuteni insa nici macar nu stim sa o punem in valoare. Romanul e si prost e si destept. In ceea ce priveste atragerea turistilor romanul este cat se poate de prost.

Acum vreti sa aveti cei mai titrati angajati. Functionarii din Consiliul Judetean au participat pana nu de mult la patru cursuri – trei de istorie si unul de cunoastere a plantelor. Cu ce scop au fost adusi profesorii? Credeti ca subalternii nu aveau cultura generala?

Sa stiti ca un pic de cultura poate transforma un functionar public. Ei sunt niste oameni stresati care lucreaza in fiecare zi cu acele hartoage, iar un moment de relaxare este extrem de util. Si atunci daca faci intr-o saptamana o ora de curs, pot sa afle o multime de lucruri pe care nu le stiau. De altfel se vede cu ochiul liber ca sala este de fiecare data plina.

Si daca tot cheltuiti niste bani cu acesti functionari nu v-ati gandit sa-i si testati?

Asta ar insemna sa-mi bat joc de initiativa pe care am facut-o. Ei pot sa asculte. Unii retin mai mult, altii mai putin, dar nu o sa-i pun eu acum sa invete istoria Iasului. Voi continua cu aceste cursuri pentru ca sunt solicitate de catre ei – este un moment as spune eu de relaxare exceptioanala. Si asta este important.

„Un om la 68 de ani este destul de in varsta, dar uneori experienta si inteligenta pot suplini forta fizica”

D-le Constantin Simirad, o parte a presei v-a criticat in timpul inundatiilor ca nu v-ati deplasat in zonele sinistrate. Alti jurnalisti au scris ca sunteti prea varstnic pentru aceasta functie. Cum ati raspunde acestor sa le spun acuzatii?

Ei nu au de unde sa stie. M-ar fi vazut la barajul de le Pascani, de la Parcovaci, dar pe ploile alea sunt sigur ca ziaristii se informau mai mult din birou. Am fost in zonele periclitate si binenteles ca nu am adormit acolo. Nu stiu ce ar fi vrut ziaristii? Probabil ca si-ar fi dorit sa trag cu lopata. Nu asta este rolul generalului. Generalul, ca sa conduca o armata bine, nu trebuie sa fie peste tot, la fiecare pluton, la fiecare soldat in spate. Un general poate conduce dintr-un punct de comanda. Si eu consider ca acesta este punctul de comanda de unde pot sa intervin cu telefonul si alte mijloace, peste tot unde este nevoie. Daca ma duceam in acele locuri nu aveam nici macar acoperire telefonica si eram rupt de ce se intampla in rest. Ziaristii vad altfel un sistem de conducere, dar daca vor sa o puna pe seama varstei, sigur ca au si ei dreptate. Un om la 68 de ani este destul de in varsta, dar uneori experienta si inteligenta pot suplini forta fizica. Daca ar fi sa ma confrunt cu cineva la box nu as avea nicio sansa, dar atunci cand trebuie sa ma confrunt in inteligenta am destul de multe sanse in fata persoanelor mult mai tinere.

Cat de important este confortul material in viata lui Constantin Simirad?

Nu atat de important este confortul material, cat principiile. Pensia aceasta am castigat-o dupa ce am muncit 46 de ani neintrerupt. Daca depun o munca la Consiliul Judetean trebuie sa fiu remunerat pentru aceasta munca. Pe mine m-a deranjat cum sunt priviti demnitarii. Lor nu li se mareste indemnizatia. Demnitarii, practic prin felul de a fi socotiti de cei de sus, sunt niste oameni care isi completeaza veniturile prin spaga. Si vreau sa spun ca aceasta este pozitia oficiala. Prin umare, legiutorul a facut in asa maniera legea incat n-a putut sa o faca fara sa accepte ca demnitarii au si alta sursa si anume spaga. Asta te umileste. Pe mine ma vad ca avand un salariu de ochii lumii si aceasta indemnizatie este completata cu mita. De aceea doream sa-mi dau demisia.

Daca v-ati fi dat demisia cum credeti ca v-ar fi privit cei aproximativ 100.000 de alegatori care s-au prezentat la urne in iunie?

Ar fi inteles ca aveam nevoie si de demnitate nu numai de bani. Nu trebuie sa fiu la cheremul oricarui ministru care a ajuns pe acel scaun fara niciun merit. A dat doar din coate, a bagat spagi unde trebuieste. Eu nu consider ca si-a justificat aceasta calitate de conducator de osti prin altceva decat prin spaga. Un ministru de acest gen, eu nu-l vad mai presus de persoana mea, ba din contra. Sunt un om mult mai valoros decat un ministru, drept dovada increderea pe care oamenii o au in mine atunci cand se prezinta la vot. La noi nu odata ati vazut un ministru imbecil. Si acesti ministri imbecili propun niste legi care pur si simplu sfideaza Constitutia. De ce as fi inghitit eu aceasta mojicie a lor? Asta a fost lectia pe care am vrut sa le-o dau!

„Pasiunea mea: cladirile”

De nenumarate ori ati pus in discutie realizarea unui nou sediu. Valoarea estimata pentru aceasta investitie se ridica la 10 mil euro insa proiectul nu a fost vazut cu ochi buni de consilieri.

Proiectul va fi reluat cat de curand si se va face un sediu pentru Consiliul Judetean. Mai ales ca Romania va fi impartita in 12 regiuni administrative. Atunci, Iasul va trebui sa aiba un sediu reprezentativ ca sa poata fi emblema acelei regiuni. Daca ati vizita birourile salariatilor nu ati mai fi atat de entuziasmata. Acum in biroul meu sunteti entuziasmata si nu atat datorita calitatii mobilei, ci datorita bunului gust.

Trag linie si ma gindesc si la perioada in care ati fost primar. Ati construit mult desi criticat: va mai amintiti „Muzeul Patrunjelului”?

( rade…) Imi aduc aminte. Nici nu ma stiu ce functioneaza acolo, la Piata Independentei, dar viziunea mea a fost foarte buna: si anume sa facem o piata care sa se inchida la o anumita ora, iar producatorii alimentari sa aiba un hotel unde sa se cazeze. Nu cred ca exista o piata in alta tara mai frumos amenajata cum este piata de flori din Independentei.

Are o pasiune Constantin Simirad pentru cladiri, sedii?

Are. Si daca va amintiti am avut o pasiune pentru Ateneul Tatarasi. Am avut foarte multe critici pentru Ateneu, acum vad ca este socotit cu activitati culturale mai de prestigiu decat Teatrul National. Ceea ce este mare lucru pentru mine. Am avut bucuria aceasta de a lasa ceva in urma.

In cele opt luni de mandat ati alocat sume importante de bani din fonduri speciale pentru diferite actiuni si manifestari culturale: peste 100.000 de lei s-au dus pe plecari ale diferitor copii la concursuri, tiparirea unor opere, festivaluri, asezamanturi culturale, carti pentru Biblioteca de la Ungheni. O activitate culturala mai putin obisnuita.

Am inclinatia aceasta spre a ajuta latura culturala a judetului Iasi decat cea pe sportiva. Este greu sa alegi, cand academia Romana iti cere ajutorul pentru publicarea anuarului si plecarea unei echipe ce nu are bani de deplasare. Nu s-a oferit atat cat s-a solicitat, dar si bisericile au fost in vizorul nostru.

Mi-a atras atentia o donatie: 3200 de lei pentru tiparirea a doua volume de carte: cererile au fost inaintate de scriitorii Chebac Costache si Ostap Constantin. Cui ii sunt destinate cartile?

Ei mi-au explicat dar nu-mi mai aduc aminte. Cred ca ii sunt destinate Iasului. Mi-am spus sa existe aceste carti sentimentale care pentru Iasi sunt exceptionale.

Mai are timp Constantin Simirad sa scrie?

Aici este o problema. Mai am timp doar in zilele de weekend. Din pacate starea psihica nu mai este cea de acum 5 ani. Consiliul Judetean este ca un vapor la care este greu sa schimbi directia. Te lupti cu el, dar valurile te coplesesc. E mult de munca., iar timpul meu liber s-a restrans tot mai mult. Asa cum am mai spus, daca preferi o curba de raza mare atunci poti sa faci si Consiliul Judetean sa mearga in directia dorita. Scriu ce pot. In unele zile scriu proza scurta, dar apoi ….ma opresc.

„Is om serios acum beau iaurt”

Mai puteti tine o cura de slabire?

Daca am face o comparatie intre cat manac eu si cat mancati d-tra, sunt sigur ca ma depasiti cantitativ. Din pacate arderile nu mai sunt la fel la mine ca la d-tra. La mine arderile sunt mai lente, in rest este o obezitate pe fond de stres. Pe vremea cand eram primar ma mai prosteam si mancam fulgi, dara cum is om serios si beau iaurt.

Care este secretul delicioaselor sarmale gatite de d-na Stela Simirad sotia dumneavoastra?

Pai daca v-as spune ca de multe ori nu stiu ce am mancat. Mananc si daca ma intrebi peste o ora ce am mancat nu stiu, pentru ca de multe ori stau la masa dar ma gandesc la cu totul altceva. Asa incat, nu sunt niciodata atent la mancare, niciodata nu am savurat gustul bucatelor. Sarmalele sunt bune dar numai pana la o anumita varsta. Daca cineva vrea sa ma impresioneze culinar atunci ar trebui sa-mi dea un iaurt, nu carneturi si alte parafastacuri. Nu sunt un om care sa aprezieze mancarea si asta nu am facut-o aproape niciodata. Probabil ca mancand neatent ma si ingras.

Iulia Nanescu