Considerata de-a lungul timpului de catre critici, o varianta feminina a lui Elton John, cintareata originara din Carolina de Nord a vindut pina in anul 2005 aproximativ 12 milioane de discuri, alegind ca teme predilecte subiecte ca feminismul, religia, angoasele personale sau sexualitatea. Piese ca “Crucify”, “Cornflake Girl”, “Spark” sau “Sleeps with butterflies” au confirmat de-a lungul timpului talentul carismaticei fete cu alge in par si regrete in forma unor floricele de porumb.
Buclele roscate care se iveau din spatele unui pian din lemn brodat i-au ramas un trademark. Tori Amos a fost una din putinele figure de pe scena alternative din anii ’90 care a folosit sunetul de pian in orchestratia pieselor. Compunind de la virsta de cinci ani, Tori a avut o ascensiune marcata de personalitatea sa puternica ce s-a rasfrint mereu in piesele de o intensitate pregnanta.
“Abnormally addicted to sin”
A zecea aparitie discografica, “Abnormally attracted to sin”, este, dupa cum a recunoscut chiar cintareata, “un album personal”, diferit de cele de tip conceptual aparute pina in prezent. Unicitatea transpare vizibil atit in linia melodica, cit si in profunzimea versurilor care spun povesti triste spuse ÅŸoptit cu degetele abia atingind clapele pianului, intr-o rapsodie a vidului interior si a culorilor pastel. Un stil intim, propriu, care aduce aminte de albumul din 1996, “Boys for pele”.
Ca o nota individuala a muzicii lui Tori Amos, amprenta lasata este una a intensitatii neegalate a sentimentelor transmise in piese. “Courtain Call”, “Welcome to England” sau “Ophelia” marcheaza epicentre emotionale ale albumului : declinul umanitatii, declinul in ochii persoanei iubite si declinul interior, introspective : “Bine ai venit in lumea mea. Ai face bines a-ti aduci propriul soare, nu uita, sa-ti aduci propriul soare” spune intr-un lung suspin melodic Tori, in “Welcome to England”.
“Not dying today” este o incercare fericita de epicizare a dictonului “Carpe Diem” prin ilustrarea unor personaje alter-ego ale artistei intr-un mozaic de fete distincte dar unite prin nevoie intriseca de viata.
Lumea privita prin sticla mata
Ca o intoarcere la elementele centrale ale universului muzical al lui Amos, “Ophelia” este o balada, liricizata prin forma, a unui exponent feminine care se lupta cu demonii interiori si cu universul exterior in egala masura, prinsa in propriile bariere si temeri ca o reflexie intr-un ciob de oglinda.
Daca “Abnormally addicted to sin” ar trebui descris doar in citeva cuvinte, printre acestea s-ar regasi cu siguranta abuzul emotional, intunecimea indeciziilor, poveste despre un eu macinat de propriul sine. Un album compact in care frica, dubiul, pofta de evadare si calmul catatonic al esecului picteaza o pinza psihedelica, halucinanta.
Alexandra Panaete
Niciun comentariu