Rosii inchis, roze sau albe, el le stie dupa cum aluneca pe buza canitei de argint, dupa cit de clar poate privi prin ele si dupa cit de fin dezmiarda cele mai rafinate gusturi. Prezent la deschiderea primei editii a „Turnirului de Vinuri Romanesti”, care a avut loc joi, 27 noiembrie a.c. la magazinul Good Point din Iasi, Sergiu Nedelea a incercat sa prezinte farmecul a sapte arome de vin aparte, cu simtul exersat al unui somalier. Publicul a sorbit cu nesat din soiurile alese, fara a remarca gustul de piine prajita, culoarea asemanatoare cu cea a celei de-a treia cojite de ceapa prajita sau mirosul florii de vita de vie. Neavizatii s-au preocupat doar de posibilitatea ca licorile sa fi avut niste grade in plus.

Pretentii de degustator

Canita de argint, folosita pentru a analiza claritatea vinului alb, ii atirna lejer dintr-un buzunar al hainei, iar medaliile de Cavaler al Ordinului Vinului ii stau agate ostentativ in piept. Sergiu Nedelea se recomanda a fi unul dintre putinii din Romania care mai pastreaza tainele unei meserii care s-a pierdut, si anume, aceea de crasmar, sau mai precis, de somalier. De aceea si-a luat asupra sa datoria de a explica provenienta fiecarui vin prezentat, cat si a soiului din care face parte. 50 de oameni, ascunsi pe dupa gaturile lungi ale sticlelor aduse din toata lumea au sorbit din cuvinte, in asteptarea degustarii. „A venit timpul sa demolam putin din aceste mituri cu care ne-am obisnuit. Mie nu imi place sa cred ca noi romanii nu avem cultura vinului. Avem cultura vinului, dar cred ca trebuie sa vorbim putin de unde a ramas ingropata”, a mentionat somalierul, alunecand cu privirea peste chipurile din sala.

Incercand sa captiveze toate atentiile indreptate spre „vedetele de lux” nedestupate, care isi asteptau promovarea, Sergiu Nedelea s-a declarat „onorat  fiindca sunt alaturi de ieseni. Spun asta pentru ca sunt a doua oara in aceasta luna in Iasi si din punctual meu de vedere e un lucru bun. Inseamna ca se misca lucrurile in zona asta in ceea ce primeste cultura vinului. In aceasta seara vom degusta niste vinuri de exceptie de la cativa producatori reprezentativi din Romania”.

In acest timp tinerele angajate ale magazinului s-au intors asupra celor peste 400 de pahare aseazate in siruri egale, alaturi de cateva sticle din primul vin pentru degustare: „Cuvee Prince Stirbey”, facut din soiuri „nobile”: feteasca regala si camposie selectionata, din 2007. Tacerea din sala s-a spart in exclamatii de surprindere in momentul in care s-au impartit primele pahar de vin. „Este printre putinele vinuri romanesti care aduc usor a coaja de paine. A paine prajita. Cramposia lucrata ca atare presupune ca tehnologul sa aiba multa grija ca in afara de acest miros, sa scoata foarte mult din prospetimea soiului. Si atunci a venit si a imbunatatit soiul cu feteasca regala, care are o nota de vioiciune foarte mare si un miros foarte rafinat”, a apreciat pe un ton didactic, pitigaiat, unul dintre „avizati”, un domn in virsta imbracat intr-un costum gri clasic si cu inceput de chelie. Concluziile trase de catre prezentator au fost unanim acceptate: „un vin bun, echilibrat, putin cam tare, dar care lasa un gust placut”.

Raspunsul specialistului s-a pierdut insa in rumoarea degustatorilor, nerabdatori sa cunoasca si aroma celorlalte soiuri. Asteptarile le-au fost rasplatite de paharele umplute alternativ de trei degete cu un Fumee Blanc din 2008 si cu un Terra Romana Rose din acelasi an. „Nuantele care se regasesc in general ne indica faptul ca feteasca alba ar trebuie sa ne aduca aminte cum miroase vita de vie, desi recunosc ca mie mi-au trebuit ani de zile sa prind momentul optim al infloririi vitei ca sa imi dau seama cum miroase”, a punctat Sergiu Nedelea urmarindu-i pe cei care sorbeau cu virful buzelor din paharul de vin alb. Cit despre soiul de rose, acesta a subliniat ca „Personalitatea lui este data de culoare, apoi vin aromele si gusturile. Francezii spun ca standardul unui rose bine facut ar trebui sa ne aduca aminte de a treia sau a patra foita a unei cepe uscate. Putem sa folosim acum un somon fume sau alte nuante de culori. Sunt culori mult mai bine amprentate”. Raspunsurile nevizate, insensibile la precizarile de nuanta ale lui Nedelea au izbucnit dintre fosnetul de pahare, ciocnidu-se unele de altele in dispute „de gust” . „Cred ca vinul l-as servi mai bine daca ar avea cateva grade in plus”, percuteaza o voce din multime. „Nu e cazul, eu zic ca e prea tare si are gust amar”, ii raspunde o alta.

Prietenia cu vinul la nevoie se cunoaste

Toata rumoarea generala s-a spart insa odata cu rasturnarea unei tavi cu pahare goale. Incidentul a fost receptat cu voie buna, doar „cioburile aduc noroc”. Mai ales ca la rand, pentru a fi degustate asteptau Divin Cuvee Rouge, din 2006, Dragaica rosie din 2007, Cuvee Charlotte si Cuve Uberland, ambele din 2006. Cu fiecare degustare in plus, vocile tuturor se animau cu o tonalitate in plus, spiritele destingandu-se in cuvinte de apreciere. Cuve Uberland a fost desemnat in unanimitate „vinul serii cu siguranta, arome extraordinare si un gust fabulos. Un vin cu care te imprietenesti.”

Profitand de un moment in care cei prezenti in magazin au luat cu asalt platourile cu gustari, aduse discret de catre organizatori, Cezar Ioan, invitat din partea revistei Vinuri.ro, a vorbit despre cartea la care au lucrat cinci dintre editorii revistei: „Ghidul Vinuri.ro – Cum sa cumperi vinuri fara sa-ti iei plasa”. „Da, s-a nimerit sa fiu si eu aici sa vorbesc despre cartea aceasta, cand putea la fel de bine si Sergiu sa o faca. Eu unul as fi preferat sa mananc sandwich-uri in timp ce voi degustati vin”, a glumit Cezar incercind sa-i distraga pe cei preocupati mai mult de degustare decit de discutii.

Inainte ca audienta, dezamagita de imaginea paharelor goale si a sticlelor pe care acum apareau etichete de la 10 euro in sus, sa plece, Sergiu Nedelea le-a oferit hatru degustatorilor o tema de gandire: „Vinul este singura fiinta lichida vie: se naste, inbatraneste si moare. Pacat ca nu se reproduce.”